Abuzul de Drept și Contractul Colectiv de Muncă

CAPITOLUL 1

Necesitatea analizei abuzului de drept

în cadrul contractelorde muncă

A. Deşi constituie o instituţie specifică dreptului civil – ca drept comun pentru întregul drept privat - abuzul de drept are numeroase incidenţe şi prezintă o importanţă deosebită în materia dreptului muncii

1. Teoria abuzului de drept constituie destul de rar un fundament în argumentarea unor soluţii jurisprudenţiale şi nici pe plan teoretic nu s-a bucurat de o mai mare atenţie. Problematica abuzului de drept în dreptul muncii, mai ales, nu a fost abordată, de sine stătător, în literatura juridică de specialitate din România, excepţie făcând o monografie din perioada interbelică , şi o lucrare din anii din urmă .

2. a. Un alt aspect ce se impune subliniat cu privire la aplicarea teoriei abuzului de drept în materia relaţiilor de muncă este acela că atât doctrina, cât şi jurisprudenţa, iar uneori şi legiuitorul iau în considerare numai intervenţia abuzului de drept în raporturile juridice ce se nasc cu privire la încetarea contractului individual de muncă.

b. Deoarece în cadrul raporturilor juridice de muncă o parte – salariatul - este subordonată celeilalte părţi – angajatorul -, abuzul de drept săvârşit de către angajator este posibil frecvent. Într-adevăr o particularitate fundamentală a manifestării abuzului de drept în cadrul contractului individual de muncă este determinată de poziţia subordonată juridic a salariatului faţă de angajator. Este evident că o astfel de poziţie facilitează posibilitatea abuzului de drept din partea angajatorului (faţă de regula din materie civilă unde părţile sunt egale). Probabil că acesta este şi motivul pentru care, aşa cum am arătat, pentru prima dată s-a pus problema abuzului de drept în sfera raporturilor contractuale de muncă, datorită cerinţei de a îl proteja prin toate mijloacele pe salariat.

B. 1. Ţinând cont de toate aceste aspecte rezultă că există un interes practic deosebit în realizarea unei analize a modalităţilor în care abuzul de drept poate interveni cu ocazia încheierii, executării, modificării ori încetării contractelor de muncă (individual şi colectiv).

Un astfel de demers este justificat şi de faptul că atât în etapa actuală cât şi în perspectivă, dreptul constituie un mijloc deosebit de important pentru modelarea noilor structuri şi relaţii sociale, în concordanţă cu legile obiective, dând expresie juridică specificului relaţiilor social-economice din ţara noastră, precum şi valorilor fundamentale ale democraţiei în statul de drept.

2. În legătură cu rolul sporit ce revine dreptului, subliniem că el trebuie să reflecte dinamismul noilor realităţi ale economiei de piaţă şi să prefigureze dezvoltarea societăţii în viitor, să dea formă juridică ansamblului de norme de convieţuire socială.

Rolul social al dreptului se concretizează în funcţiile sale care se referă la formalizarea juridică a organizării social-politice a societăţii, la apărarea valorilor fundamentale ale statului de drept, la direcţionarea şi stimularea conduitei şi relaţiilor sociale, la armonizarea intereselor personale cu cele generale .

Echitatea, dreptatea socială, umanismul, echilibrarea intereselor societăţii cu cele de grup şi individuale, concordanţa deplină dintre soluţiile juridice şi valorile morale ale societăţii, tendinţa acestora de conduită pun într-o nouă lumină şi problemele privind exerciţiul drepturilor subiective.

Relaţia dintre interesele individuale şi cele sociale se rezolvă în cadrul interacţiunii lor obiective, a corelaţiei dintre ele care constituie o cerinţă logică a progresului material şi moral. Ori, acesta din urmă implică înlăturarea concepţiilor care admiteau realizarea intereselor individuale în dauna celor generale şi, totodată, ridicarea la rangul de normă socială a dreptului fiecăruia de a se afirma, concomitent cu datoria sa elementară de a recunoaşte şi respecta acelaşi drept al fiecărui membru al colectivităţii în care trăieşte, al societăţii umane . În acest context apare ca absolut necesar să fie instituite şi recunoscute pe plan juridic principiul libertăţii exerciţiului corect al drepturilor şi teoria abuzului de drept.