Abuzul de drept și inconveniențele anormale de vecinătate

ABUZUL DE DREPT SI INCONVENIENTELE ANORMALE DE VECINATATE IN REGLEMENTAREA NOULUI COD CIVIL

2. Modificari esentiale in materia abuzului de drept

In vechea reglementare, buna vecinatate presupunea doua obligatii: vecinii sa nu se prejudicieze reciproc si tot vecinii sa nu se incomodeze in mod intolerabil. Cele doua obligatii corespund celor doua teorii din doctrina si jurisprudenta si anume: abuzul de drept si inconvenientele anormale de vecinatate.

Au fost aduse modificari substantiale de catre legiuitor in ce priveste abuzul de drept, ceea ce va influenta viitoarele solutii jurisprudentiale.

Noul Cod Civil prevede in art. 15 ca nici un drept nu poate fi exercitat cu scopul de a vatama sau pagubi pe altul sau intr-un mod excesiv si nerezonabil, contrar bunei-credinte, care este o conditie esentiala in determinarea raspunderii persoanelor fizice sau juridice si pentru ordinea publica si bunele moravuri.

Un alt articol inovator adus de Noul Cod Civil este art. 1353, care prevede ca cel care cauzează un prejudiciu prin exerciţiul drepturilor sale nu este obligat să-l repare, cu excepţia cazului în care acesta este exercitat abuziv . Astfel, se va considera exercitare abuziva neutilizarea dreptului in realizarea scopului sau, ci intentionand a vatama alta persoana sau incalcand principiul bunei-credinte.

Este important ca Noul Cod Civil a tratat problema abuzului de drept intrucat legislatia anterioara nu cuprindea predeveri exprese in materia respectiva.

Temeiuri legale pentru invocarea abuzului de drept existau si anterior prin dispozitia Constitutiei Romaniei de la art. 54 si cea a Decretului nr.31/1954, privind persoanele fizice si juridice.

Conform art.54 din Constitutie , cetăţenii români, cei străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să incalce drepturile şi libertătile celorlalti.

Conform art.3 din Decretul nr.31/1954, drepturile civile sunt ocrotite de lege.si pot fi exercitate numai conform scopului lor economic si social.

Codul de procedura civila, la art. 723 prevede ca exercitarea drepturilor procedurale cu rea-credinta si contrar scopului pentru care au fost cunoscute de lege, este sanctionata atunci cand o parte incalca prevederile in acest sens, parte care este obligata sa raspunda pentru prejudiciile cauzate .

Chiar daca actualul Cod de procedura civila nu determina incadrarea abuzului de drept, daca o cerere de judecata este respinsa nu se poate trage concluzia ca reclamantul a actionat abuziv si va raspunde deoarece nu reprezinta un abuz invocarea unor pretentii fara justificare.

Abuzul de drept in materia procedurii civile poate fi considerat atunci cand se realizeaza un demers judiciar inceput dintr-o eroare, dol sau cu intentia de a se produce pagube morale sau materiale.

3. Caracterele notiunii de ,,abuz de drept”

Abuzul de drept este caracterizat de patru caractere dupa cum urmeaza:

* exercitarea dreptului subiectiv civil priin nerespectarea scopului economic si social pentru care a fost recunoscut;

* exercitarea dreptului subiectiv civil fara respectarea legii si moralei;

* exercitarea dreptului subiectiv civil cu rea-credinta;

* exercitarea dreptului subiectiv civil cu depasirea limitelor sale.

4. Modalitati de sanctionare a abuzului de drept

Sunt stabilite doua modalitati de sanctionare a abuzului de drept:

* refuzul concursului forţei de constrângere a statului. Aceasta inseamna ca instanţa, constatand că este în prezenţa exercitării abuzive a unui drept subiectiv civil, nu va admite cererea reclamantului, iar dacă exerciţiul abuziv emană de la pârât, va înlătura o atare apărare;

* obligarea autorului la daune-interese fata de persoana vatamata, atunci cand abuzul sau de drept consta intr-o faptă ilicită cauzatoare de prejudicii.

Cele mai multe abuzuri de drept s-au inregistrat in raporturile de vecinatate, in raporturile de munca, in raporturile comerciale si in cele de contencios administrativ.