Abuzul în serviciu

1. Definiţie

Noul cod penal intră în vigoare la 1 februarie 2014.

În Codul penal existent abuzul ȋn serviciu este reglementat de articolul 246 astfel:

(1) Fapta persoanei care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.

(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi fapta persoanei care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, îngrădeşte exercitarea unui drept al unei persoane, ori creează pentru aceasta o situaţie de inferioritate pe temei de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, apartenenţă politică, avere, vârstă, dizabilitate, boală cronică necontagioasă sau infecţie HIV/SIDA.

(3) Faptele prevăzute în alin.(1) şi (2) săvârşite de un funcţionar se pedepsesc cu închisoare de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

(4) Acţiunea penală pentru faptele prevăzute în alin.(1) şi (2) se pune în mişcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate.

Faptă anterior descrisă prezintă un pericol social deosebit, deoarece în materialitate ei, constituie o încălcare a legalității în activitatea de serviciu, săvârșită chiar de acela care este obligat în virtutea calității sale să o apere.

Infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor are un caracter subsidiar, în sensul că abuzul săvârșit de un funcționar se încadrează în dispozițiile art.246 C.pen., numai atunci când nu este incriminat prin altă dispoziție.

În practică judiciară s-a reținut că a săvârșit, printre altele, și infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, numită J.O. în fapt s-a reținut că pe o perioadă de o luna, făptuitoarea îndeplinind funcția de vânzătoare la o societate comercială cu răspundere limitată și având atribuții de gestionar de fapt a produselor primite spre comercializare, a vândut cu suprapreț bunuri alimentare persoanelor fizice, creându-și un plus fraudulos în gestiune. Cum inculpată a comis acte materiale de inducere în eroare și prejudiciere a patrimoniului persoanelor fizice, în cadrul îndeplinirii atribuțiilor sale de serviciu și în calitate de alt salariat al unei persoane juridice, ea urmează să răspundă pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Și aceea de crearea de plusuri în gestiune prin mijloace frauduloase.

2. Subiecţii infracţiunii

a)Subiectul activ în cazul infracțiunii prevăzute în art. 246 C. pen. Este circumstanțiat, acesta neputând fi decât un funcționar public sau funcționar (conform art 258 C. pen.). Potrivit alin. (1) art.147, C. pen. prin funcționar public, se înțelege orice persoană care exercită, permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investită, o însărcinare de orice natură, retribuita sau nu, în serviciul unei unități dintre cele la care se referă art.145.

Potrivit art.147 alin.2 C.pen., prin funcționar se înțelege persoană prevăzută în alin. (1), precum și orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat (art.147 alin.1 C.pen.). Trebuie să existe un contract individual de muncă, între acea persoană fizică și persoană juridică, contract care trebuie să îndeplinească toate condițiile de formă și fond, cerute de lege pentru existența valabilă a unui asemenea contract. Calitatea cerută în textul incriminator trebuie să existe în momentul comiterii faptei.

Dacă în cazul funcționarului public legea prevede că acesta poate fi orice persoană, care exercită permanent sau temporar cu orice titlu, indiferent de cum a fost investită, o însărcinare de orice natură, retribuita sau nu în serviciul unei unități publice, „in cazul funcționarului nu se mai prevăd aceste aspecte.”

În literatură juridică se arată că, dacă o persoană ține sporadic locul unui funcționar public fără consimțământul conducerii unității respective, nu va fi considerat nemijlocit (autor) al infracțiunii de „abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Având în vedere că în cazul funcționarului nu mai sunt repetate nici măcar cu titlu general, de exemplu, circumstanțele în care își poate desfășura activitatea, se trage concluzia că în situația funcționarului alt salariat, întotdeauna acesta trebuie să fie într-un raport de muncă cu persoană juridică unde își desfășoară activitatea, nefiind lipsit de importantă cum a fost investit, dacă este retribuit sau nu etc. .

Participația penală este posibilă sub toate formele. În cazul coautoratului, făptuitorii trebuie să aibă „calitatea specială cerută de lege autorului infracțiunii” .

De exemplu, coautorii fac parte dintr-o comisie, colectiv sau echipă de control, verificare, aprobare etc.