Actele Guvernului - Regim Juridic și Implicații

Referat
8.5/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 16 în total
Cuvinte : 5831
Mărime: 25.33KB (arhivat)
Cost: 7 puncte

Extras din document

Delimitarea sferei şi drept comparat

Autorii de drept public, când vorbesc despre actele intituţiilor politice, se opresc la două categorii: actele exclusiv politice (moţiuni, declaraţii etc.) şi actele juridice, iar constituţiile conţin reglementări, de regulă, cu privire la actele juridice.

În ceea ce priveşte modul de reglementare a acestei materii, se constată o relativă diversitate în ceea ce priveşte constituţiile ţărilor Uniunii Europe, funcţie de tradiţii, de filozofia care stă la baza raporturilor dintre legislativ şi executiv etc. Cu toate acestea, se poate spune că toate constituţiile reflectă preocuparea deosebită a legiuitorilor constituanţi naţionali de a reglementa regimul actelor normative pe care le poate emite Guvernul, inclusiv în materia rezervată legii, problema delegării legislative.

Astfel, în Constituţia Germaniei (art. 80) se reţine că Guvernul federal, un ministru federal sau guvernele de land pot fi autorizaţi, prin lege, de a adopta decrete reglementare. Legea de autorizare trebuie să precizeze conţinutul, scopul şi întinderea autorizării date, iar decretul reglementar trebuie să precizeze fundamentul său juridic, legea putând îngădui şi subdelegarea. Sub rezerva că legea nu dispune altfel, decretele reglementare din anumite domenii trebuie aprobate de către Bundesrat (regulile generale şi tarifele utilizării instalaţiilor de căi ferate federale, poşte şi telecomunicaţii; construirea şi exploatarea căilor ferate etc.). Distinct de acest aspect, potrivit art. 84 alin.(2), Guvernul federal poate, cu aprobarea Bundesratului, să edicteze reguli administrative generale. Competenţa Guvernului de a edicta acte administrative cu caracter normativ este supusă aprobării Camerei Parlamentului, ce asigură “participarea landurilor la legiferarea şi administrarea Federaţiei”, cum se arată în art. 50 din Constituţie.

Constituţia Franţei conţine mai multe dispoziţii cu privire la materia actelor ce emană de la Consiliul de Miniştri şi de la primul-ministru. Art. 13 alin. (1) (din titlul consacrat Preşedintelui Republicii), menţionează că Preşedintele Republicii semnează ordonanţele şi decretele deliberate în Consiliul de Miniştri, art. 22 (din titlul consacrat Guvernului), vorbeşte generic despre “actele primului-ministru”, precizând regula contrasemnării acestora de către “miniştii însărcinaţi cu executarea”, iar în articolul anterior se menţionează că primul-ministru “exercită puterea reglementară”. Dispoziţiile art. 21 alin (1) trebuie coroborate cu dispoziţiile art. 34, 37 şi 38, pentru conturarea unei imagini exacte asupra regimului constituţional francez al delegării legislative. Astfel, în art. 34 sunt menţionate materiile ce ţin de domeniul legii (de exemplu, drepturile civice şi garanţiile fundamentale acordate cetăţenilor pentru exerciţiul libertăţilor publice; cetăţenia; statutul şi capacitatea persoanei; infracţiunile şi procedura penală; amnistia; învăţământul; dreptul la muncă; dreptul sindical şi al securităţii sociale etc.), iar în art. 37 se arată că restul materiilor (altele decât cele de domeniul legii) au caracter reglementar. Se arată, totodată, că textele de factură legislativă ce intervin în materiile cu caracter reglementar nu pot fi modificate decât prin decret după avizul Consiliul de Stat. Distinct de aceste acte cu caracter reglementar, Constituţia Franţei reglementează şi posibilitatea adoptării de către Guvern a unor acte cu caracter normativ în domeniile rezervate legii, adică delegarea legislativă, conturând numai o situaţie obişnuită. Concret, în art. 38 se menţionează că Guvernul poate, pentru îndeplinirea programului său, să ceară Parlamentului autorizarea de a lua, prin hotărâri, într-un termen limitat, măsuri care, în mod normal, sunt de domeniul legii. Se precizează, totodată, că aceste măsuri se iau după avizul Consiliului de Stat şi intră în vigoare după publicare, dar devin caduce dacă proiectul legii de ratificare nu este depus la Parlament înaintea datei fixate de legea de abilitare. După expirarea acestui termen, hotărârile respective nu pot fi modificate decât prin lege.

Preview document

Actele Guvernului - Regim Juridic și Implicații - Pagina 1
Actele Guvernului - Regim Juridic și Implicații - Pagina 2
Actele Guvernului - Regim Juridic și Implicații - Pagina 3
Actele Guvernului - Regim Juridic și Implicații - Pagina 4
Actele Guvernului - Regim Juridic și Implicații - Pagina 5
Actele Guvernului - Regim Juridic și Implicații - Pagina 6
Actele Guvernului - Regim Juridic și Implicații - Pagina 7
Actele Guvernului - Regim Juridic și Implicații - Pagina 8
Actele Guvernului - Regim Juridic și Implicații - Pagina 9
Actele Guvernului - Regim Juridic și Implicații - Pagina 10
Actele Guvernului - Regim Juridic și Implicații - Pagina 11
Actele Guvernului - Regim Juridic și Implicații - Pagina 12
Actele Guvernului - Regim Juridic și Implicații - Pagina 13
Actele Guvernului - Regim Juridic și Implicații - Pagina 14
Actele Guvernului - Regim Juridic și Implicații - Pagina 15
Actele Guvernului - Regim Juridic și Implicații - Pagina 16

Conținut arhivă zip

  • Actele Guvernului - Regim Juridic si Implicatii.doc

Alții au mai descărcat și

Actele Administrative

1 Terminologie În activitatea practică se folosesc diferiţi termeni pentru desemnarea acestui tip de acţiune juridică pe care îl denumim act...

Actele Guvernului Republicii Moldova

CAPITOLUL I CARACTERISTICA GENERALĂ A ACTELOR GUVERNULUI 1. Definiţia şi condiţiile actelor administrative Actul administrativ constituie o...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Creditul ipotecar pentru investitii imobiliare

Creditul Reprezinta operatiunea prin care se iau in stapanire imediata resurse (de regula, sub forma de capital) in schimbul unei promisiuni de...

Te-ar putea interesa și

Administrația Publică Locală în România

CAPITOLUL 1. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ ŞI ROLUL ACESTEIA ÎN SISTEMUL SOCIAL 1.1.Generalităţi privind administraţia...

Actele Administrative de Autoritate

INTRODUCERE Societatea româneasca, statul si mai ales administratia publica sunt în fata unor provocari dificile, esentiale generate de evolutia...

Autoritatea Militara - Rolul Acesteia in Realizarea Apararii Nationale

INTRODUCERE Am ales aceasta tema întrucât utilitatea unei astfel de abordari a fenomenului militar din perspectiva stiintelor juridice este...

Regimul Juridic al Domeniului Public

CAPITOLUL I ORIGINEA ŞI EVOLUŢIA NOŢIUNII DE DOMENIALITATE PUBLICĂ Secţiunea I Consideraţii de ordin general Domenialitatea - ca regim juridic...

Managementul Serviciilor Publice Centrale

1. Caracteristici generale ale managementului public Managementul public reprezintă ansamblul proceselor şi relaţiilor de management bine...

Modurile de dobândire a dreptului de proprietate publică

CAPITOLUL I Prezentarea legislației Dispozițiile legale privind proprietatea publică le regăsim în Noul Cod civil din 2011, în Cartea a III-...

Executarea și Efectele Juridice ale Actelor Administrative

Executarea actelor administrative Una dintre trăsăturile specifice actului administrativ, ca şi categorie a actelor juridice, îl reprezintă...

Izvoarele Scrise și Nescrise ale Dreptului Administrativ

1.Notiune de drept admnistrativ si izvor 1.1.Definitia dreptului administrative Dreptul admistrativ est acea ramura de drept care cuprinde...

Ai nevoie de altceva?