Cuprins
- 1. Noţiuni introductive
- 2. Calitatea procesuală
- 3. Termenul de introducere a acţiunii
- 4. Proba acţiunii în tagada paternităţii. Dovada nepaternităţii
- 5. Efectele admiterii acţiunii în tagada paternităţii
- 6. Speţă – Partaj succesoral. Dovada calităţii de moştenitor
- 7. Bibliografie
Extras din referat
1.Noţiuni introductive
Tagada paternităţii înseamnă negarea acesteia ( a paternităţii) pe cale judecătorească, urmărindu-se înlăturarea prezumţiilor de paternitate analizate în cele ce preced.
Tagada de paternitate desemnează acţiunea prin care soţul femeii căsătorite care a născut un copil, urmăreşte să răstoarne în justiţie prezumţia de paternitate care operează împotriva sa.
Acţiunea în tagada paternităţii este o acţiune în contestaţie de stare civilă. Efectul admiterii este retroactiv, legătura de filiaţie (paternitatea) între copil şi mamă.
Acţiunea în tagada paternităţii se deosebeşte de contestarea paternităţii întrucât, în cele dintâi, prezumţia a fost bine aplicată, copilul fiind născut sau conceput în timpul căsătoriei, dar fiind o prezumţie relativă, se permite dovada contrară, pe când în cazul celei de-a doua, prezumţia a fost greşit aplicată, urmărindu-se nu răsturnarea, ci înlăturarea ei.
Deşi o prezumţie relativa, prezumţia de paternitate nu poate fi răsturnată în orice condiţii, pentru aceasta fiind necesară, potrivit legii, acţiunea de justiţie.
Paternitatea copilului din căsătorie poate fi tăgăduită numai pe calea acţiunii în tăgăduirea paternităţii.
Acţiunea în tagada paternităţii prezintă unele caractere specifice, din punctul de vedere al titularului acţiunii, al termenului în care poate fi introdusă şi al persoanei împotriva căreia se introduce.
În literatura juridică s-au semnalat şi situaţii când soţul mamei, în pofida evidenţei că, date fiind anumite împrejurări, nu poate fi tatăl copilului născut de soţia sa, nu înţelege sau nu are posibilitatea să intenteze acţiunea în tagada paternităţii. Aceasta este de exemplu, situaţia în care concepţia copilului situează în timpul dispariţiei tatălui, până la data stabilită ca fiind cea a morţii, caz în care este aplicabilă prezumţia de paternitate, însă, în lipsa titularului acţiunii în tagada, ea nu poate fi înlăturată, cu toate că, este evident că dispărutul nu poate fi tatăl copilului.
Acţiunea în tăgăduirea paternităţii se prescrie în termen de 3 ani de la data naşterii copilului. Pentru soţul mamei, termenul curge de la data la care a luat cunoştinţă de naşterea copilului. Dacă acţiunea a fost introdusă în timpul minorităţii copilului, acesta o poate porni într-un termen de 3 ani de la data majoratului său.
2. Calitatea procesuală
a) Titularul acţiunii în tagada paternităţii (calitatea procesuală activă)
Acţiunea tăgăduirii paternităţii are un caracter personal şi poate fi pornită numai de soţul mamei deoarece e singurul în măsură să aprecieze dacă în realitate el a conceput sau nu copilul născut de soţia sa.
Prin urmare dreptul la acţiune aparţine următoarelor persoane:
- soţul mamei copilului;
- mamei copilului;
- copilului .
Tutorele sau orice alt reprezentant legal al soţului pus sub interdicţie poate introduce acţiunea respectivă, numai cu încuviinţarea autorităţii tutelare. Dacă acest tutore este chiar mama copilului, întrucât există contrareitate de interese, acţiunea se va porni de un curator numit în condiţiile Codului Familiei.
Moştenitorii nu pot introduce acţiunea, dar o pot continua dacă au acceptat succesiunea, sub condiţia că acţiunea să nu se fi perimat sau partea să nu fi renunţat la judecată.
b) Împotriva cui se porneşte acţiunea (calitatea procesuală pasivă)
Când acţiunea este intentată de către soţul mamei copilului, calitatea de pârât o are copilul a cărui paternitate se tăgăduieşte. Dacă acesta este lipsit de capacitate de exerciţiu deci are vârsta de până la 14 ani, va fi reprezentat de mamă sau, după caz de tutore. În caz în care copilul moare în timpul procesului, acţiunea va fi continuată împotriva tutorelui
Dacă acţiunea este intentată de către mama copilului, calitatea de pârât o are soţul mamei;
Dacă acţiunea este intentată de către copil, calitatea de pârât o are prezumtivul tată.
Acţiunea în tăgăduirea paternităţii se judecă în contradictoriu cu mama copilului, care va fi citată, fiind cea mai în măsură să apere interesele copilului şi să ajute instanţă la stabilirea adevărului.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Actiunea in Tagada Paternitatii.doc