Actul Administrativ

1.Noţiunea şi trăsăturile actului administrativ

1.1 Definiţia actului administrativ

În literatura juridică s-au utilizat mai multe noţiuni pentru a desemna actele juridice cu caracter unilateral ale organelor administraţiei publice.

Unii autori au pus accentul pe sensul formal al actului administrativ subliniind ca el emană de la autorităţile administrative, alţii au scos în evidenţă pe lângă sensul formal şi sensul material al actului, adică cuprinsul acestuia.

În literatura juridică română de după război, au fost utilizate, în principal, două noţiuni: act de drept administrativ şi respectiv, act administrativ. Denumirea de „act de drept administrativ” încearcă să sublinieze regimul juridic al elaborării actelor organelor administraţiei de stat, considerandu-se că aceasta indică apartenenţa actului la administraţia de stat.

În prezent, textul articolului 52 din Constituţia României, precum şi dispoziţii ale Legii contenciosului administrativ şi ale Legii administraţiei publice locale întrebuinţează expresia „act administrativ”.

În literatura juridică au fost formulate, de-a lungul timpului, mai multe definiţii ale actului administrativ, care esenţial, nu se deosebesc în ceea ce priveşte conţinutul, ci doar în ceea ce priveşte sfera de cuprindere şi modul de prezentare.

Astfel, „actele de drept administrativ au fost definite ca fiind actele juridice unilaterale emise în cadrul activităţii executive a autorităţii publice în calitatea lor de subiect special învestit cu atribuţia de realizare a puterii de stat” .

Într-o altă opinie, s-a apreciat că „actele administrative pot fi definite ca manifestări unilaterale şi exprese de voinţă ale autorităţilor publice, în principal autorităţi ale administraţiei publice, în scopul de a produce efecte juridice, în temeiul puterii publice”

„Actul administrativ a fost definit ca o manifestare unilaterală de voinţă juridică, pe baza şi în executarea legii, a unei autorităţi administrative, prin care se formează o situaţie juridică referitoare la un drept recunoscut de lege, voinţa juridică fiind supusă regimului juridic administrativ” .

„Actul administrativ constituie forma principală prin care se realizează administraţia publică şi constă într-o manifestare expresă de voinţă prin care se creează, se modifică sau se sting raporturi de drept administrativ” .

Prin „act administrativ înţelegem acea formă juridică principală a activităţii organelor administraţiei publice, care constă într-o manifestare unilaterală şi expresă de voinţă de a da naştere, a modifica sau a stinge drepturi şi obligaţii, în realizarea puterii publice, sub controlul principal de legalitate al instanţelor judecătoreşti. ”

Potrivit proiectului Codului de procedură administrativă, actul adminstrativ este actul juridic emis/adoptat de o autoritate administrativă, în mod unilateral şi în regim de putere publică, prin care se organizează sau se aplică în concret legea. Autoritatea administrativă poate fi o autoritate publică, o instituţie publică administrativă şi un serviciu public aflat sub autoritatea acestora.

Termenul de act administrativ este reglementat şi de noua Lege a contenciosului administrativ care îl defineşte ca „actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării sau organizării executării legii, dând naştere, modificând sau stingând raporturi juridice” .

În toate aceste opinii se găsesc elemente comune în ceea ce priveşte delimitarea actului administrativ de celelalte acte juridice ale autorităţilor administraţiei publice, pe de o parte, precum şi faţă de operaţiunile materiale administrative, pe de altă parte.