Administrația publică de stat. Prefectul și Prefectura

Administratia publica de stat. Prefectul si prefectura

1. Introducere

In acest referat voi face o scurta prezentare a prefectului si al aparatului de specialitate al institutiei prefectului si anume prefectura.

Pentru inceput voi face o succinta clasificare a administratiei publice de stat.

Autoritatile publice care infaptuiesc, in concret, activitatea executiva sunt considerate astfel autoritati ale administratiei publice. Autoritatile administratiei publice sunt autoritati de stat sau locale, ceea ce implica, pentru asigurarea utilizarii sarcinilor lor, posibilitatea de a folosi forta publica a statului cu care sunt inzestrate.

Autoritatile administratiei publice difera in cadrul sistemului in functie de modul de formare, organizare, comepetenta etc. Cu alte cuvinte, autoritatile administratiei publice, conform anumitor criterii se clasifica astfel : dupa modul de formare ( autoritati ale administratiei publice alese si autoritati ale administratiei publice numite), dupa natura conducerii lor (autoritati ale administratiei publice colegiale si autoritati ale administratiei publice individuale), dupa competenta atribuita din punct de vedere al competentei teritoriale ( autoritati ale administratiei publice centrale de stat, autoritati ale administratiei publice teritoriale de stat si autoritati ale administratiei publice locale) , din punct de vdere al competentei materiale (autoritati ale administratiei publice cu competenta generala si speciala).

Aceasta succinta clasificare este edificatoare avand in vedere ca intreaga activitate a autoritatilor administratiei publice si actele juridice pe care acestea le adopta, depind in mare masura de modul de formare si organizare a acestora in cadrul sistemului autoritatilor publice.

In continuare voi face un scurt istoric al prefectului, si voi vorbi despre atibutiile, sarcinile, actele si raspunderea prefectului.

2. Prefectul

2.1. Istoricul institutiei prefectului in Romania

Dupa Unirea Principatelor Romane sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a fost promulgata Legea nr. 2/1864 prin care se reglementeaza impartirea administrativ-teritoriala a tarii in judete. Potrivit dispozitiilor acelei legi, prefectul era considerat reprezentantul puterii centrale pe plan local si administrator al intereselor locale.

Pe de alta parte, exista si un consiliu Judetean ca autoritate deliberativa care reprezenta interesele economice ale judetului, precum si un comitet permanent al acestuia ca structura executiva (dar si unele atributii deliberative).

Legislatia de inspiratie franceza, aplicata in Romania dupa Marea Unire din 1918, a atribuit prefectului o dubla calitate, si anume, de sef al serviciilor publice de specialitate desconcentrate in teritoriu, precum si aceea de reperezentant al guvernului in judet.

In calitate sa de sef al administratiei publice teritoriale, prefectul numea, schimba si concedia functionarii publici din serviciile de interes local.

In calitatea lui de reprezentant al guvernului, prefectul exercita atributiile de control si supraveghere asupra serviciilor publice de specialitate si asupra comunelor rurale si urbane.

Potrivit legilor referitoare la administratia publica din anii 1925 si 1936, prefectul era considerat functionar public, fiind recrutat dintre cetatenii care intruneau anumite calitati, dar nu din randul functionarilor.

Conform legislatiei din 1939, situatia politica a prefectului s-a modificat intrucat, prin infiintarea tinuturilor, judetele au devenit circumscriptii ale serviciilor publice de specialitate.

Prin decretul-lege din 1940 s-a revenit la institutia politica a prefectului, acesta fiind numit si revocat prin decret, dintre membrii partidului politic aflat la guvernare.

In prezent, conform art. 123 din Constitutie, prefectul este reprezentantul guvernului pe plan local si conduce serviciile publice desconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale, din unitatile administrativ-teritoriale.

In Franta, incepand din anul 1982, administratia publica teritoriala este realizata prin colectivitatile locale descentralizate si prin serviciile deconcentrate ale statului, care sunt conduse de prefect.

Legea franceza din 1982 a stabilit continutul ,,puterilor’’ prefectului, precum si rolul subprefectilor de arondisment in implemenatrea politicilor publice elaborate de guvern.

Fiecare prefect conduce o circumscriptie administrativa, astfel ca exista :96 de prefecturi departamentale, patru fiind in teritoriile numite ,, peste mari’’ ; 326 de prefecturi de arondisment, conduse de sub-prefecti, plus alte 13 in teritoriile de ,,peste mari’’ ; 22 de prefecturi de regiune, la care se adauga patru prefecturi de ,,peste mari’’ ; sapte prefecturi pentru zonele de aparare create in Franta dupa 1959 ;

2.3. Reglementarea constitutionala

Din textul art. 123 din Constitutia Romaniei, rezulta ca prefectul este o autoritate de stat care-si exercita atributiile la nivelul unitatilor administrativ-teritiriale.