Administrația Publică Locală - aleșii locali

1.Consideratii Generale

Potrivit art.3 alin.3 din Constitutie, teritoriul Romaniei este organizat, sub aspect administrativ, in comune, orase si judete.

Acestea sunt unitati administrativ-teritoriale in care se exercita autonomia locala.

In aceste unitati se organizeaza si functioneaza autoritatile administratiei publice locale.

Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate.

Orasele mai importante pot fi declarate municipii, prin lege.

In municipii se pot organiza subdiviziuni administrativ-teritoriale, in care vor functiona autoritati ale administratiei publice locale.

Delimitarea unitatilor administrativ-teritoriale se stabileste prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se efectueaza tot prin lege si nu numai dupa consultarea pealabila a locuitorilor acestora prin referendum.

In Legea nr.215/2001 nu exista nicio prevedere cu privire la valoarea juridica a opiniei locuitorilor. In cazul in care acestia se opun modificarii propuse, Parlamentul poate adopta legea de modificare?Este o intrebare la care nu gasim raspuns in legislatie.

Unitatiele administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina. Fiind persoane juridice, au patrimoniu propriu.

Autoritatile administratiei publice prin care se realizeaza autonomia locala in comune, orase si municipii sunt consiliile locale, comunale, orasenesti si municipale, ca autoritati deliberative si primarii, ca autoritati executive. Aceste autoritati sunt alese de catre cetateni cu dreptul de vot din acea unitate administrativ-teritoriala.

Prevederea din lege potrivit careia primarul este autoritatea executiva este infirmata de o alta prevedere a legii.

Potrivit acesteia(art.77), primarul, viceprimarul, secretarul unitatii administrativ-teritoriale si aparatul de specialitate al primarului constituie o structura functionala cu activitate permanenta, denumita primaria comunei, orasului sau municipiului, care duce la indeplinire hotararile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionand problemele curente ale colectivitatii locale.

Deci, pe de o parte, potrivit legii(art.23) primarii rezolva treburile publice din comune, orase si municipii, iar pe de alta parte(art.77), primaria solutioneaza problemele curente ale colectivitatii locale.

Dupa parerea noastra,in comune, orase si municipii autoritatea executiva este primaria, dar sub conducerea primarului, ca sef al acesteia.

In fiecare judet se constituie un consiliu judetean, ca autoritate a administratiei publice locale, care coordoneaza, printre alte atributiiale sale, activitatea consiliilor comunale, orasenesti si municipale in vederea realizarii serviciilor publice de interes judetean.

Consiliul judetean este autoritatea deliberativa la nivelul judetului, iar presedintele consiliului judetean este autoritatea executiva.

Consiliul judetean este ales de catre cetateni cu drept de vot din acel judet.

In relatiile dintre consiliile locale si consiliul judetean, precum si intre consiliul local si primar nu exista raporturi de subordonare. Aceste relatii se bazeaza pe cooperare si solidaritate in rezolvarea problemelor intregului judet.

In scopul asigurarii autonomiei locale, autoritatile administratiei publice locale pot sa instituie si sa perceapa impozite si taxe locale, sa elaboreze si sa aprobe bugetul unitatii respective.

Potrivit legii(art.2 alin.1 din Legea nr.215/2001), administratia publica locala se organizeaza pe temeiul principiilor descentralizarii, autonomiei locale, deconcentrarii serviciilor publice, alegerii autoritatilor administratiei publice locale, legalitatii si al consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale importante.

Aplicarea acestor principii nu poate sa aduca atingerea caracterului de stat national, unitar si indivizibil al Romaniei.

Astfel, se face distinctia intre descentralizare si autonomie. Autonomia implica descentralizarea, autonomia fiind efectul descentralizarii.

Legalitatea nu este un principiu specific al administratiei publice locale. Este un principiu general al intregii organizarii statale, al intregii vietii sociale, deoarece toate organele statului, oricine se afla pe teritoriul Romaniei, indiferent de cetatenie sau origine etnica, trebuie sa respecte legea romana.