Administrația Publică Locală. Consiliul Județean

1.1. Cosiliul Judeţean, Statutul constituţional al Consiliului Judeţean.

În act.122 este reglementat cosiliul judeţean, autoritate a administraţiei publice la nivelul intermediar, respectiv la nivelul judeţului. Coordonarea activităţii autorităţilor locale deliberative si nu numai, a fost dată în sarcina cosililui judeţean constituit aşa dupa cum îi este şi numele la nivelul unităţii administrativ – teritoriale, cea mai mare din România, judeţul. De aceea se poate afirma că prin atribuţiile pe care le exercită la acest nivel, atribuţii concretizate în acte obligatorii pentru celelalte autorităţi din cadrul unităţii administrative, dar şi prin capacitatea coordonatoare a reprezentantului său, preşedintele consiliului autoritate executivă, asigura organizarea şi dezvoltarea coerentă a politicilor publice în cadrul judeţului.

Consiliul Judeţean potrivit textului constituţional, este autoritatea Administraţiei Publice pentru coordonarea activitaţii consiliilor comunale şi orăşeneşti, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. Articolul 22 din Legea nr. 215 / 2001, astfel cum a fost el modificat prin Legea nr 286 / 2006, reia într-o formulare aproape identică, textul constituţional precizat.

Din interpretarea acestui text, rezultă urmatoarele elemente ale statului constituţional şi legal al consiliului judeţean: este o autoritate a Administraţiei Publice Locale, o autoritate a autonomiei locale;

Un al doilea element al acestui statut priveşte rolul consiliului judeţean care este acela de a coordona activitatea consiliilor comunale şi orăşeneşti.Un ultim eveniment priveşte finalitatea coordonării anume realizarea serviciilor publice de interes judeţean.Constatăm astfel că, în vreme ce consiliul local (communal ,orăşenesc şi municipal) dispune de plenititudinea de competenţă în soluţionarea problemelor de interes local , consiliul judeţean are atribuţii restrânse care se limitează la coordonarea activităţii consiliilor locale în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean

După cum s-a subliniat deja în doctrină, legiuitorul constituent din 1991 “a pus accent pe autonomia comunelor şi oraşelor, rezervând autoritaţii judeţene alese doar un rol coordonator“ Prin cel de-al doilea alineat al articolului 122 din Constituţie se trimite la lege pentru a se stabili modul de alegere şi funcţionare a consiliului judeţean. Este vorba mai întai, de Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor Administraţiei Publice Locale.

Precizăm că în România în perioada de elaborare a Constituţiei din 1991, în cadrul Adunării Constituante s-a pus problema necesităţii ca să se consacre doua nivele intermediare, astfel că pe langă comună, ca o unitate administrativă de bază şi judeţ ca o unitate intermediară să se consacre şi al doilea nivel intermediar, pe nivelul plaselor care au existat în isoria ţării noastre.Propunerea formulată de Dumitru Teaci, a fost argumentată pe ideea că “în multe judeţe cu foarte multe comune cu teritorii foarte întinse, este greu sa administrezi, propunerea care nu a fost acceptată”

1.2.Constituirea consiliului judeţean si componenţa

Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice locale ,constituită la nivel judeţean pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale şi orăşeneşti în vederea realizării serviciilor publice de interese judeţean.Acesta este compus din consilieri aleşi prin vot universal,egal,direct,secret şi liber exprimat , în condiţiile stabilite de Legea privind alegerile locale.Textul constituţional trimite la o lege prin care să se stabilească modul de alegere şi funcţionare a Consiliului Judeţean ,fără a preciza daca va fi vorba despre sistemul alegerilor directe sau al celor indirecte.

Iniţial în baza Legii nr.70/1991 a alegerilor locale în varianta iniţială ,consiliul judeţean se alegea în mod indirect însă în urma modificărilor aduse acestei legi prin Legea nr 25/1996 s-a trecut la sistemul alegerii directe a consiliului judeţean , sistem care este menţinut şi prin actuala Lege nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.Numărul membrilor fiecarui consiliu judeţean se stabileşte de prefect , în funcţie de populaţia judeţului , raportată de Institutul Naţional de Statistică şi Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului în curs sau după caz , la data de 1 iulie a anului care precede alegerile , astfel la 350 000 locuitori ai judeţului , numărul consilierilor este de 31;între 350 001 si 500 000 locuitori ai judeţului , numărul consilierilor este de 33;intre 500 000 şi 650 000 locuitori ai judeţului , numărul consilierilor este de 35,iar la peste 650 000 de locuitori ai judeţului , numărul consilierilor este de 37.

Procedura constituirii consiliului judeţean şi a validării mandatelor consilierilor judeţeni este aceiaşi cu cea a constituirii consiliilor locale şi a validării mandatelor consilierilor locali.De asemenea suspendarea şi încetarea de drept a mandatului consilierilor judeţeni pot avea loc în aceleaşi situaţii şi condiţii prevăzute de lege în cazul suspendării şi respectiv , al încetării mandatului consilierilor locali [art.9 alin (2) din Legea nr.215/2001 , republicată].Mandatul consiliului judeţean este de patru ani şi poate fi prelungit , prin lege organică , în caz de război sau de catastrofa.Consiliul judeţean îşi exercită mandatul de la data constituirii sale , până la data declarării ca legal constituit a consiliului nou ales.