Cuprins
- Noţiunea de filiaţie 3
- Filiaţia adoptivă 3
- I. Consideraţii generale asupra instituţiei adopţiei 3
- II.Condiţiile de valabilitate ale adopţiei 4
- 1.Condiţiile de fond ale adopţiei 4
- 1.1.Cerinţe legale de fond privitoare la persoana sau familia
- care doreşte să adopte 4
- 1.2.Cerinţe legale de fond privitoare la persoana care urmează a fi adoptată 6
- 1.3.Impedimente la adopţie 7
- 2.Condiţiile de formă ale adopţiei 8
- 2.1.Deschiderea procedurii adopţiei interne 8
- 2.2.Încredinţarea în vederea adopţiei 9
- 2.3.Încuviinţarea adopţiei 10
Extras din referat
Noţiunea de filiaţie
În sens larg, noţiunea de filiaţie evocă legătura juridică existentă între o persoană şi ascendenţii săi ca urmare a descendenţei biologice; în sens restrâns, aceeaşi noţiune desemnează raportul de descendenţă a unei persoane faţă de părinţii săi, legătura directă şi imediată dintre un copil şi părinţii săi.
Filiaţia adoptivă
I.Consideraţii generale asupra instituţiei adopţiei
Legea nr.273/2004 privind regimul juridic al adopţiei defineşte adopţia ca fiind operaţiunea juridică prin care se crează legătura de filiaţie între adoptator şi adoptat, precum şi legături de rudenie între adoptat şi rudele adoptatorului (art.1).
Principiile care guvernează instituţia, enunţate în cuprinsul art. 2 al legii, sunt:
a) principiul interesului superior al copilului;
b) principiul creşterii şi educării copilului într-un mediu familial;
c) principiul continuităţii în educarea copilului, ţinându-se seama de originea sa etnică, culturală şi lingvistică;
d) principiul informării copilului şi luării în considerare a opiniei acestuia în raport cu vârsta şi gradul său de maturitate;
e) principiul celerităţii în îndeplinirea oricăror acte referitoare la procedura adopţiei.
Adopţia poate fi internă sau internaţională.
Adopţia internă este adopţia în care atât adoptatorul sau familia adoptatoare,cât şi adoptatul au domiciliul în România.
Adopţia internaţională - adopţia care, în condiţiile legii, nu este adopţie internă.
II.Condiţiile de valabilitate ale adopţiei
Încuviinţarea adopţiei este supusă unor exigenţe, fiecare dintre acestea condiţionând valabilitatea actului juridic.
Clasificându-le, unele sunt condiţii de fond, altele de formă, exprimate prin procedura specifică de încuviinţare a adopţiei.
Departajarea condiţiilor de fond de cele de formă nu are raţiuni
exclusiv didactice; în cazul adopţiei internaţionale, condiţiile de fond cerute sunt cele stabilite de legea naţională a adoptatorului şi a celui care urmează a fi adoptat, aceştia urmând să îndeplinească, de asemenea, condiţiile obligatorii ambilor stabilite de fiecare din cele două legi naţionale (art. 30 alin. 1 din Legea nr. 105/1992).
1.Condiţiile de fond ale adopţiei
Cerinţele legale de fond ale adopţiei – numite de unii autori condiţii de fond pozitive - pot fi grupate în cerinţe referitoare la persoana adopta-torului (adoptatorilor) şi cerinţe privitoare la persoana adoptatului, acestea din urmă incluzând şi consimţământul la adopţie al părinţilor
fireşti ai copilului minor.
1.1 Cerinţe legale de fond privitoare la persoana sau familia care doreşte să adopte
În principiu, orice persoană poate deveni părinte adoptiv, indiferent de stare civilă, de sex ori de cetăţenie. În concret însă, împlinirea vocaţiei generale şi abstarcte de a deveni părinte adoptiv presupune câteva condiţii minimale, de natură juridică, psihologică, socială, dictate toate de grija de a proteja interesele adoptatului.
Potrivit legislaţiei noastre, adopţia unui copil de către mai multe persoane este interzisă, cu singura excepţie a adoptatorilor soţi, care pot deveni părinţi adoptivi fie simultan, fie succesiv (art. 7 alin. 1 şi 2).
În cazul soţilor, adopţia numai de către unul dintre ei ori adopţia cerută de amândoi, este opţiunea acestora şi nu trebuie justificată. Din punctul nostru de vedere, interesează doar dacă cerinţele de valabilitate privitoare la adoptator urmează a fi verificate cu privire la un singur adoptator (chiar căsătorit, cu menţiunea că va fi necesară, ca şi cerinţă suplimentară, consimţământul cu titlu de neopunere la adopţie din partea soţului său) sau cu privire la doi adoptatori, soţ şi soţie.
În mod excepţional, conform art. 7 alin. 3, poate fi încuviinţată o nouă adopţie dacă adoptatorul sau soţii adoptatori au decedat, situaţie în
care adopţia anterioară se consideră desfăcută pe data rămânerii irevocabile a hotărârii de încuviinţare a noii adopţii, precum şi în cazul în care adopţia anteriorară a încetat din orice alt motiv.
Cât priveşte adoptatorul cetăţean străin, potrivit art. 30 din Legea nr. 105/1992, condiţiile de fond privind persoana acestuia sunt cele stabilite de legea naţională.
Potrivit noului regim juridic al adopţiei,adopţia internaţională a copilului care are domiciliul în România poate fi încuviinţată numai dacă
adoptatorul sau unul dintre soţii adoptatori cu domiciliul în străinătate este bunicul copilului (art.39).
Cerinţele de formă ale adopţiei urmează legea statului pe teritoriul căruia are loc încuviinţarea adopţiei (art. 32 din Legea nr. 105/1992), potrivit regulii locus regit actum.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Adoptia - Cerintele Incheierii Adoptiei.doc