Adopția Națională și Internațională

Referat
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 40 în total
Cuvinte : 14870
Mărime: 241.25KB (arhivat)
Cost: 6 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lector Univ. Dr. Ioana Nicolae

Cuprins

ARGUMENT pag. 1

CAPITOLUL I – Noţiunea de adopţie pag. 2

CAPITOLUL II – Evoluţia reglementării adopţiei

în România pag. 4

CAPITOLUL III – Noţiunea de adopţie naţională şi

internaţională pag. 8

Secţiunea I – Definiţia adopţiei naţionale şi

internaţionale pag.8

CAPITOLUL IV – Condiţiile încuviinţării

adopţiei pag.10

Secţiunea I – Condiţii privind adoptatorul pag.11

Secţiunea II - Condiţii privind persoana adoptatorului

în cazul adopţiei naţionale pag.14

Secţiunea III - Condiţii privind adoptatul pag.16

CAPITOLUL V – Încredinţarea copilului în vederea

adopţiei naţionale pag.22

Secţiunea I – Condiţiile încredinţării pag.22

Secţiunea II – Obligativitatea încredinţării copilului în

vederea adopţiei pag.23

5.2 – Durata încredinţării pag.24

Secţiunea III – Efectele hotăraârii de încredinţare a copilului

în vederea adopţiei pag.24

5.3. – Supravegherea persoanei sau familiei căreia i-a fost

încredinţat copilul pag.25

CAPITOLUL VI – Condiţiile cerute pentru adoptat în

cazul adopţiei internaţionale pag.26

Secţiunea I – Procedura specială a adopţiei pag.27

Secţiunea II – Efectele adopţiei .pag.28

Secţiunea III – Drepturile şi îndatoririle părinteşti pag.29

Secţiunea IV – Numele de familie al adoptatului pag.29

Secţiunea V – Domiciliul şi locuinta adoptatului ..pag.30

CAPITOLUL VII – Nulitatea adopţiei pag.31

Secţiunea I – Clasificarea nulităţilor adopţiei pag.31

Secţiunea II – Desfacerea adopţiei pag.32

7.2 – Cauzele de desfacere a adopţiei pag.32

CAPITOLUL VIII – Adopţia reglementată de legislaţia altor

state pag.34

Concluzii pag.36

Bibliografie pag.37

Extras din document

ARGUMENT

Prin lucrarea de faţă, am încercat cu destulă modestie să aduc în actualitate unele aspecte privind subiectul adopţiei care reprezintă unul dintre cele mai actuale şi mai controversate fenomene ale dreptului contemporan. Adopţia poate fi un mijloc pentru soluţionarea problemelor familiale ale copilului, după cum poate fi o sursă de probleme familiale, dacă drepturile celor implicaţi în adopţie şi mai ales, drepturile fundamentale şi interesul copilului nu sunt respectate. Adopţia a cucerit lumea în sensul că a devenit un fenomen internaţional care a captat nu numai atenţia parlamentelor naţionale dar şi pe cea a organismelor internaţionale. Consider că scopul adopţiei internaţionale este din nefericire, adeseori asociat cu interese meschine, astfel că terminologia juridică a adopţiei este deseori dublată de o terminologie cu, conotaţii negative precum: vânzare de copii, cerere şi ofertă, ţări exportatoare, ţări importatoare, intermediari care facilitează adopţia internaţională a copilului. Afirmaţia potrivit căreia ,, adopţia internaţională este un mijloc de protecţie a copilului lipsit de mediul familial în ţara sa de origine ” riscă să se traducă prin ideea că adopţia internaţională este un mijloc pentru familiile din ţările dezvoltate de a adopta copii din ţările cu dificultăţi economice.

În ciuda faptului că adopţia internaţională şi in special adopţia copiilor din România, poate fi o temă de discuţie cu accente pro sau contra. Consider că o analiză obiectivă a reglementărilor interne şi internaţionale precum şi a modului în care acestea sunt aplicate, poate reprezenta mai multă utilitate decât speculaţiile care se fac în jurul unor fenomene negative care se manifestă la periferia acestei instituţii.

CAPITOLUL I

NOŢIUNEA DE ADOPŢIE

Adopţia poate fi definită ca operaţiunea juridică prin care se crează legătura de filiaţie între adoptator şi adoptat, precum şi legături de rudenie între adoptat şi rudele adoptatorului.

Nucleul acestor legături de rudenie este dat de legăturile de filiaţie care se nasc, prin adopţie, între copilul adoptat şi adoptator sau, după caz soţii adoptatori. În virtutea acestor raporturi de filiaţie, drepturile şi îndatoririle părinteşti revin părinţilor adoptatori.

Prin operaţiunea juridică a adopţiei, legătura de filiaţie, nu se întemeiază pe faptul biologic al naşterii şi al concepţiunii copilului de către mamă şi, respectiv, tatăl său, ci işi are fundamentul în voinţa celor, care potrivit legii, consimt să creeze o legătură de filiaţie civilă. Legislaţiile naţionale reflectă atitudini diferite faţă de adopţie, în raport cu tradiţiile familiale, concepţiile religioase, moravurile şi chiar istoria satelor. Astfel se pot remarca două tipuri de sisteme de drept, şi anume legislaţii care ignoră sau chiar interzic adopţia şi legislaţii care reglementează şi încurajează această instituţie. În prima categorie se înscriu legislaţiile din Vietnam şi unele ţări din America de Sud, care nu reglementează adopţia, precum şi dreptul din ţările musulmane care, prin Coran, interzice adopţia, cu exceptia Tunisiei. Legea tunisiană din 1958 a fost adoptată în urma unor evenimente tragice petrecute în aceasta ţară în iarna anilor 1955-1956, când numeroşi copii abandonaţi se aflau în situaţia de a muri de foame pe străzi, fără a li se putea găsi adăpost. Sub influenţa organizaţiei caritabile ,, Terre des Hommes ” prin Legea din 4 martie 1958 s-a reglementat adopţia ca o măsură de protecţie a copiilor. În dreptul musulman există unele instituţii care se apropie de adopţie, precum ,, kafalah ”, prin care un barbat poate lua în îngrijire un copil şi ,, tranzil ”, prin care copilul este ,, adoptat ” pentru a veni la moştenire în calitate de descendent, fără a se crea legături de rudenie, ceea ce apropie această instituţie mai mult de cea a legatului, decât adopţia propriu-zisă. În prezent majoritatea sistemelor de drept reglementează adopţia ca instituţie care permite stabilirea legăturilor de rudenie între adoptat şi adoptator şi consacră principiul potrivit căruia adopţia se realizează în interesul superior al copilului, ca masură de protecţie a copilului.

În cadrul sistemelor de drept care reglementează adopţia se pot identifica trei tipuri de soluţii legislative, în ceea ce priveşte felurile adopţiei, în raport cu efectele pe care le produce, de exemplu:

• există legislaţii care reglementează numai o adopţie cu efecte restrânse, ceea ce înseamnă că, alături de legăturile de rudenie create prin adopţie, se menţin şi legăturile de rudenie cu mama firească (biologică). Prin adopţie se stabilesc legături de rudenie numai intre adoptat şi adoptator sau soţii adoptatori.

• există legislaţii care reglementează numai o adopţie cu efecte depline, ceea ce înseamnă că, prin crearea legăturilor de rudenie civile, înceteaza raporturile de rudenie ale copilului cu familia firească. Prin adopţie se crează legături de rudenie între adoptat şi descendenţii acestuia, pe de o parte, şi adoptator şi rudele acestuia pe de altă parte. Este soluţia oferită în prezent şi de legislaţia română.

• există legislaţii care reglementează ambele feluri de adopţie, atat cea cu efecte restrânse, cât şi cea cu efecte depline.

Preview document

Adopția Națională și Internațională - Pagina 1
Adopția Națională și Internațională - Pagina 2
Adopția Națională și Internațională - Pagina 3
Adopția Națională și Internațională - Pagina 4
Adopția Națională și Internațională - Pagina 5
Adopția Națională și Internațională - Pagina 6
Adopția Națională și Internațională - Pagina 7
Adopția Națională și Internațională - Pagina 8
Adopția Națională și Internațională - Pagina 9
Adopția Națională și Internațională - Pagina 10
Adopția Națională și Internațională - Pagina 11
Adopția Națională și Internațională - Pagina 12
Adopția Națională și Internațională - Pagina 13
Adopția Națională și Internațională - Pagina 14
Adopția Națională și Internațională - Pagina 15
Adopția Națională și Internațională - Pagina 16
Adopția Națională și Internațională - Pagina 17
Adopția Națională și Internațională - Pagina 18
Adopția Națională și Internațională - Pagina 19
Adopția Națională și Internațională - Pagina 20
Adopția Națională și Internațională - Pagina 21
Adopția Națională și Internațională - Pagina 22
Adopția Națională și Internațională - Pagina 23
Adopția Națională și Internațională - Pagina 24
Adopția Națională și Internațională - Pagina 25
Adopția Națională și Internațională - Pagina 26
Adopția Națională și Internațională - Pagina 27
Adopția Națională și Internațională - Pagina 28
Adopția Națională și Internațională - Pagina 29
Adopția Națională și Internațională - Pagina 30
Adopția Națională și Internațională - Pagina 31
Adopția Națională și Internațională - Pagina 32
Adopția Națională și Internațională - Pagina 33
Adopția Națională și Internațională - Pagina 34
Adopția Națională și Internațională - Pagina 35
Adopția Națională și Internațională - Pagina 36
Adopția Națională și Internațională - Pagina 37
Adopția Națională și Internațională - Pagina 38
Adopția Națională și Internațională - Pagina 39
Adopția Națională și Internațională - Pagina 40

Conținut arhivă zip

  • Adoptia Nationala si Internationala.doc

Alții au mai descărcat și

Adopția în România

INTRODUCERE Am ales să abordez acest subiect în lucrare din motive subiective intrând în contact încă de mic cu acest concept, datorita locului de...

Percheziția și Reconstituirea în Procesul Penal

CAPITOLUL I PERCHEZIŢIA 1.1. Noţiune, importanţă şi reglementare juridică Pentru a putea fi folosite ca mijloc de probă în procesul penal,...

Adopția Națională și Internațională

Capitolul I Consideraţii generale privind instituţia adopţiei Secţiunea I Noţiunea adopţiei 1.1 Introducere Adopţia reprezintă neîndoielnic...

Tagada Paternitatii

CONSIDERATII GENERALE Legatura juridica dintre un copil si tatal sau se numeste paternitate. Personajul cheie in stabilirea filiatiei fata de tata...

Acțiunea în Tagada Paternității

1.Noţiuni introductive Tagada paternităţii înseamnă negarea acesteia ( a paternităţii) pe cale judecătorească, urmărindu-se înlăturarea...

Izvoarele Dreptului Internațional Public

1. Noţiunea şi elementele caracteristice ale izvoarelor dreptului internaţional public Caracterul specific şi elementele distinctive ale Dreptului...

Adopția - condiții de fond, condiții de formă, efecte

1. Condiţii de fond În generаl. Se fаce distincţie între condiţiile de fond şi cele de formă аle аctelor juridice cаre intră în structurа...

Percheziția Domiciliară

Abrevieri alin. – alineat(ul) art. – articol(ul) CEDO - Convenţia Europeana a Drepturilor Omului C. pen. – Codul penal C. proc. pen. – Codul...

Te-ar putea interesa și

Adopția - forma a ocrotirii alternative a copilului

INTRODUCERE Prin lucrarea de faţă, am încercat să dezbat unele aspecte privind subiectul adopţiei care reprezintă unul dintre cele mai actuale şi...

Directia pentru Protectia Copilului in Sectorul 5

1.PREZENTAREA INSTITUTIEI PUBLICE IN CARE SE DESFASOARA PRACTICA 1.1.Denumirea institutiei publlice, profil, obiect de activitate predominanta....

Abandonul în Perspectiva Asistenței Sociale

Argument “Neglijarea copilului reprezintă o ucidere tăcută şi necruţătoare a spiritului uman.” (Daro şi Mc. Carthy, 1991) Abandonul, ca formă de...

Protecția Copilului în Legislația Română și Internațională

INTRODUCERE Nivelul de perfecţionare la care a ajuns în prezent protecţia fiinţei umane - atât pe plan mondial, cât şi în Europa, este, fără...

Adopția Națională și Internațională

Capitolul I Consideraţii generale privind instituţia adopţiei Secţiunea I Noţiunea adopţiei 1.1 Introducere Adopţia reprezintă neîndoielnic...

Filiația Față de Mamă

ÎNTRODUCERE Actualitatea problemei abordate. Familia este un subiect principal al proceselor demografice şi joacă un rol important în dezvoltarea...

Deparentarizarea Copilului din Perspectiva Asistentei Sociale

Argument “Neglijarea copilului reprezintă o ucidere tăcută şi necruţătoare a spiritului uman.” (Daro şi Mc. Carthy, 1991) Abandonul, ca formă de...

Adoptia

CONSIDERAŢII GENERALE. Privită ca fapt social, adopţia este una dintre expresiile cele mai nobile ale generozităţii prin care se face dovada...

Ai nevoie de altceva?