Ajutorul de Stat

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Ajutorul de Stat.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 2 fisiere doc de 21 de pagini (in total).

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Mihaela Tofan

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 5 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

INTRODUCERE
Capitolul I Reglementări comunitare privind ajutorul de stat p. 3
I.1. Conceptul de ajutor de stat 3
1.3. Ajutorul de stat implică utilizarea resurselor statului 3
1.2. Ajutorul de stat conferă un avantaj firmei/firmelor beneficiare 4
1.3. Ajutorul de stat este selectiv 4
1.4. Ajutorul de stat afectează relaţiile comerciale dintre statele membre 5
I.2. Forme ale ajutoarelor de stat 6
I.3. Metodologia de evaluare a ajutoarelor de stat 7
I.4. Procedura de control a acordării ajutoarelor de stat 8
Capitolul II Atribuţiile Consiliului Concurenţei în domeniul ajutorului de stat 10
II.1. Etapele reglementate de legea naţională 11
1.1. Etapa de pregătire a notificării ajutorului de stat şi a informării 11
1.2. Etapa în faţa Comisiei Europene 11
1.3. Etapa monitorizării ajutorelor de stat 11
1.4. Rambursarea şi recuperarea ajutoarelor de stat 12
1.5. Contravenţii şi sancţiuni 13
Capitolul III Studii de caz privind ajutorul de stat 14
CONCLUZII 17
BIBLIOGRAFIE

Extras din document

INTRODUCERE

Articolul 87 (1) din Tratatul CE defineşte ajutorul de stat ca fiind acel ajutor acordat „de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau ameninţă să denatureze concurenţa prin favorizarea anumitor întreprinderi sau sectoare de producţie, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale între statele membre” .

Astfel ajutorul de stat reprezintă orice formă de transfer a resurselor statului prin avantajarea anumitor agenţi economici, constituind astfel un efect potenţial asupra concurenţei şi comerţului între statele membre ale Uniunii Europene. Acelaşi articol precizează că ajutoarele de stat sunt, în principiu, incompatibile cu piaţa comună.

Acelaşi articol, 87, paragraful 2 enumeră categoriile de ajutoare care sunt compatibile cu piaţa comună:

- ajutoarele cu caracter social acordate consumatorilor individuali, cu condiţia ca acestea să fie acordate fără discriminare determinată de originea produselor;

- ajutoarele destinate reparării daunelor provocate de calamităţi naturale sau alte evenimente extraordinare;

- ajutoarele acordate economiei anumitor regiuni ale Republicii Federale Germania afectate de divizarea Germaniei, în măsura în care acestea sunt necesare pentru compensarea dezavantajelor economice cauzate de această divizare.

De asemenea, în paragraful 3 al aceluiaşi articol sunt enumerate anumite categorii de ajutoare care pot fi considerate compatibile cu piaţa comună:

- ajutoarele destinate promovării dezvoltării economice a regiunilor în care nivelul de trai este anormal de scăzut sau în care există un grad de ocupare a forţei de muncă extrem de scăzut;

- ajutoarele destinate să promoveze realizarea unui proiect important de interes european comun sau să remedieze perturbări grave ale economiei unui stat membru;

- ajutoarele destinate să favorizeze dezvoltarea anumitor activităţi sau anumitor regiuni economice, în cazul în care acestea nu schimbă condiţiile schimburilor comerciale într-o măsură care contravine interesului comun. Cu toate acestea, ajutoarele acordate pentru construcţii navale până la data de 1 ianuarie 1957, în măsura în care compensează numai absenţa unei protecţii vamale, sunt reduse treptat în condiţii similare condiţiilor care se aplică pentru eliminarea taxelor vamale, sub rezerva dispoziţiilor prezentului tratat cu privire la politica comercială comună faţă de ţări terţe;

- alte categorii de ajutoare stabilite prin decizie a Consiliului, care hotărăşte cu majoritate calificată la propunerea Comisiei.

În articolul 88 şi 89 este stabilită procedura urmată în cazul acordării ajutoarelor de stat.

Comisia Europeană în cooperare cu statele membre, va ţine sub supraveghere toate sistemele de ajutoare de stat existente în statele membre. De asemenea, va propune măsuri necesare pentru dezvoltarea ulterioară sau pentru buna funcţionare a pieţei comune.

Ajutorul de stat fiind reglementat la nivelul Uniunii Europene, asemenea reglementări sunt direct aplicabile în România, ca stat membru UE.

Dacă înainte de 1 ianuarie 2007 în acest domeniu exista o structură din care făceau parte beneficiarul, autoritatea care acorda ajutorul de stat şi Consiliul Concurenţei care autoriza acordarea fiecărui tip de ajutor, în prezent, rolul esenţial pe care îl deţinea Consiliul Concurenţei în acest domeniu fiind preluat de către Comisia Europeană, Consiliului rămânându-i numai rolul de intermediar între solicitant şi Comisie. Practic pregăteşte cazul clientului, îl prezintă în faţa instanţei de autorizare şi menţine un contact între solicitant şi Comisie.

Acest transfer de competenţe către Comisia Europeană, iniţiat cu abrogarea vechii reglementări, a condus în mod automat la aplicarea directă în România a legislatiei comunitare în domeniul ajutorului de stat. Noua reglementare, este O.U.G. nr. 117/2006 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, care stabileşte competenţele de pregătire a notificării, de reprezentare a Românei în faţa Comisiei şi de monitorizare şi raportare a ajutoarelor anuale acordate.

Capitolul I Reglementări comunitare privind ajutorul de stat

I.1. Conceptul de ajutor de stat

Conceptul de ajutor de stat a fost interpretat de Comisie şi de Curtea de Justiţie într-un sens foarte larg, astfel încât el include orice ajutor public, acordat de către autorităţile centrale, precum şi ajutoarele acordate de autorităţile locale sau regionale. Mai mult, ajutorul poate proveni chiar de la organisme private sau alte organisme asupra cărora statul, o instituţie publică, o autoritate locală sau regională exercită o influenţă puternică, direct sau indirect.

Forma sub care este acordat ajutorul (reduceri fiscale, garanţii la împrumuturi, livrari de bunuri sau servicii în condiţii preferenţiale, injecţii de capital în condiţii discriminatorii în raport cu investiţiile private) sau motivul acordării nu sunt relevante. Ceea ce contează în cazul ajutoarelor de stat sunt efectele generate de acestea asupra concurenţei de pe piaţă.

În interpretarea Comisiei şi a instanţelor comunitare, există patru condiţii cumulative în care o măsură sau tranzacţie economică în care este implicat statul poate fi considerată ca implicând ajutor de stat. Aceste condiţii sunt :

-măsura să implice utilizarea resurselor statului;

-măsura să confere un avantaj firmei/firmelor beneficiare;

-măsura să fie selectivă;

-măsura să distorsioneze sau să ameninţe cu distorsionarea concurenţei la nivel

transfrontalier.

Ca atare, putem concluziona că o măsură va fi considerată drept ajutor de stat în următoarele

circumstanţe:

1.1. Ajutorul de stat implică utilizarea resurselor statului

Conform Art. 87(1) CE, ajutorul de stat poate fi acordat “de către stat sau din resursele statului”. Rezultă că forma în care ajutorul de stat este acordat este irelevantă din punctul de vedere al controlului ajutorului de stat: ceea ce contează este efectul măsurii. De fapt, distincţia între “ajutorul acordat de stat” şi “ajutorul acordat din resursele statului” are rolul de a face explicit faptul că nu numai ajutorul acordat de guvernul central, ci şi ajutorul acordat de autorităţile de stat regionale şi locale, precum şi de organismele publice şi private ce acţionează în numele statului intră în sfera exclusivă de control a Comisiei.

În ceea ce priveşte forma efectivă în care ajutorul de stat este acordat, faptul că ajutorul de stat nu se referă numai la cheltuielile directe făcute din buzunarul statului (adică subvenţiile de la buget) ci şi la transferurile indirecte de resurse ale statului (ceea ce atrage pierderi de venit pentru stat) ţine de jurisprudenţa general acceptată. Într-adevăr, o pierdere de venituri din impozitare este considerată echivalentă cu consum de resurse ale statului, indiferent de nivelul, regional sau local, la care este suportată pierderea.

Fisiere in arhiva (2):

  • Ajutorul de Stat.doc
  • cuprins.doc