Amprentele Papilare

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest referat descrie Amprentele Papilare.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 28 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

CAPITOLUL I - NOŢIUNI INTRODUCTIVE
CAPITOLUL II - DACTILOSCOPIA. URMELE DE MÂINI
- Secţiunea 1. Dactiloscopia
- Secţiunea 2. Urmele de mâini
2.2.1. Clasificare
2.2.2. Detaliile caracteristice ale desenului papilar
2.2.3. Descrierea generală a modului de creare a urmelor papilare
2.2.4. Scopul examinării dactiloscopice
2.2.5. Relevarea urmelor papilare
CAPITOLUL III - INTERPRETAREA URMELOR DE MÂINI

Extras din document

CAPITOLUL I

NOŢIUNI INTRODUCTIVE

Amprentele papilare (digitale, palmare şi plantare) sunt impresiuni ale reliefului crestelor papilare, prezente pe partea interioară a palmelor şi pe tălpile picioarelor omului.

Termenul de “amprente” este o denumire generică, în practică fiind utilizat cu două sensuri:

- urme papilare – imprimări involuntare ale reliefului crestelor papilare pe obiectele din câmpul infracţional sau pe corpul uman şi prezintă interes în scopul stabilirii sursei de origine;

- impresiuni papilare – imprimări voluntare ale reliefului crestelor papilare pe fişe dactiloscopice tip sau prelevate în format electronic, în scopul înregistrării şi comparării acestora.

Principala activitate de identificare în criminalistică, este cea legată de identificarea persoanei şi s-a manifestat încă de la primele acte antisociale, îmbrăcând două aspecte:

- identificarea după urme a persoanei care a încălcat legea;

- înregistrarea acestei persoane, astfel încât, dacă mai comite o nouă infracţiune să fie cunoscută situaţia ei de recidivist ;

Prima înregistrare metodică a infractorilor a fost realizată şi aplicată de către Eugene Francois Vidócq, care în Franţa, în timpul lui Napoleon Bonaparte, a înfiinţat prima poliţie "Surete", de la ea pornind primele metode criminalistice de identificare şi înregistrare a persoanelor care au comis fapte antisociale.

Primale înregistrări ale persoanelor s-au făcut pe baza unor fişe cu semnalmente, dar după un timp, această metodă, datorită volumului mare de fişe înregistrate a devenit greoaie, fapt ce a dus la dezvoltarea unei alte metode, pe baza fotografiilor, care a ost folosită în paralel cu înregistrarea antropometrică.

Metoda de identificare dactiloscopică nu poate fi atribuită unui anume autor, deoarece în acelaşi timp şi locuri diferite, mai mulţi oameni erau interesaţi de această metodă. Ca orice metodă nouă şi identificarea dactiloscopică a avut susţinători şi contestatari.

Printre descoperitori ai metodei dactiloscopice de identificare a persoanei se pot numi William Herschel, dr. Henry Faulds, sir Francis Galton, care de altfel a şi făcut prima clasificare a desenelor amprentelor papilare.

În România, prima lucrare de tactică şi metodică criminalistică, care stabilea reguli şi metode stiinţifice de descoperire şi înregistrare a persoanelor care au comis fapte antisociale a fost tipărită în 1847, în timpul domniei lui Nicolae Şuţu, la Iaşi şi se numea "Reguli ce urmează a se păzi în privegherea şi cercetarea vinovaţilor".

Primul serviciu de identificare judiciară, s-a înfiinţat în România în anul 1895 şi se afla sub conducerea medicilor legişti, nu a poliţiştilor, primul şef al acestui serviciu fiind dr. Andrei Ionescu, care, a fost ales şi instruit de către dr. Mina Minovici.

Fisiere in arhiva (1):

  • Amprentele Papilare.doc

Alte informatii

Facultatea Crestina "Dimitrie Cantemir"