Analiză comparativă a scrutinului de listă și scrutinului uninominal

Sistemul electoral desemnează ansamblul normelor juridice, dreptul de a alege reperezentanții în corpul electoral și dreptul de a fi ales în corpul electoral. De asemenea noțiunea de sistem electoral cuprinde și dreptul de ai revoca pe cei aleși, modul de organizare a alegerilor precum și stabilirea rezultatelor votului.

Într-o democrație reprezentativă alegerile ocupă o poziție importantă.Alegerile conferă legitimitate politică, caracteristică în lipsa careia o democrație nu poate funcționa.

Sistemul electoral influențează configurația sistemului de partide, care la rândul lui determină caracteristicile și stabilitatea guvernelor.

În România dreptul de a alege este consființit în Constituție în Art.36 alin(1): Cetățenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua alegerilor inclusiv. Pe lângă acestă precondiție mai există câteva condiții esențiale pe care legea le impune pentru a putea participa la vot și anume: cetățenia, capacitatea de exercițiu a drepturilor politice și civile. Cetățenii Romaniei participă la alegeri prin vot egal, universal, direct, secret și liber exprimat. Prin vot universal se întelege faptul că fiecare individ are dreptul de a alege sau de a fii ales fară a se ține cont de caracteristici precum: naționalitatea, rasă, religie, limba vorbita, origine etnică, opinie, apartenența politică, avere. Votul este egal în sensul în care fiecare individ are dreptul să voteze o singură dată, fiecare vot în parte având aceasi putere juridică. În România votul multiplu se pedepsește prin lege fiind considerat fraudă electorală. Votul este direct, asta înseamnă că nici un cetațean nu poate delega pe cineva să voteze în locul său dar nici invers, indiferent de gradul de rudenie sau alte legături. Fiecare cetațean trebuie să voteze personal.

Dreptul de a fi ales prezintă de asemenea anumite condiții precum varsta, cetațenia, profesia. În România au dreptul de a fi aleși (Art.37 alin(1)(2)) cetățenii cu drept de vot care îndeplinesc condițiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul(3).

(2) Candidații trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vărsta de cel puțin 23 de ani pentru a fi aleși în Camera Deputaților sau în organele administrației publice locale, vârsta de cel puțin 33 de ani pentru a fi aleși în Senat și vârsta de cel puțin 35 de ani pentru a fi aleși în funcția de Președinte al României.

Metoda prin care voturile se convertesc în locuri stabilește modul de scrutin. Prin urmare scrutinul stabilește reprezentantți alegătoriilor în organismele de conducere ale unei țări. Maurice Duverger defineste tipul de scrutin ca fiind o “lege aproape sociologică“.

Scrutinul uninominal presupune desemnarea unui singur reprezentant dintr-un anumit număr de candidați. Acest tip de scrutin se caracterizează prin creearea de circumscripții electorale reduse fiind usor aplicabil atât pentru formarea de organe colegiale cât și unipersonale.