Analiza comparativa intre principalele forme de guvernamant

Imagine preview
(7/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Analiza comparativa intre principalele forme de guvernamant.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 5 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

“În sens constituțional, prin formă de guvernământ se înțelege modul de organizare a unui stat în funcție de condițiile specifice de constituire a organelor centrale ale statului, în special a organului care îndeplinește funcția de șef al statului.” Ea este raportată, în principiu, la trăsăturile definitorii ale șefului de stat și la raporturile sale cu puterea legiuitoare. Noțiunea de „formă de guvernământ” are în mod evident o semnificație juridică și ca atare formează obiectul de studiu, a dreptului public, în mod deosebit al dreptului constituțional.

Cele mai utilizate forme de guvernământ nu numai în istorie, dar și în perioada contemporană sunt monarhia și republica.

Monarhia este cunoscută din cele mai vechi timpuri și a fost cea mai răspândită formă de guvernământ. Aceasta, ca formă de guvernământ, se caracterizează prin aceea că șeful statului este un monarh (rege, domn, împărat etc.), absolut sau nu, ereditar sau desemnat după proceduri specifice în funcție de tradițiile regimului constituțional. Monarhia poate fi: absolută, constituțională și cea parlamentară- dualistă. În raport cu aspectele istorice, dar și cu tot ce înseamnă realități contemporane, în evoluția monarhiei mai importante sunt formele de: monarhie absolută și monarhie limitată (constituțională).

Monarhia absolută, cea mai veche formă de monarhie, se caracterizează prin puterea discreționară a șefului de stat. Această formă specifică înaintea Revoluției franceze din 1789 a existat totuși până aproape de timpurile noastre. De menționat este insă că în țările române și in statul român de mai târziu, aceast formă de gurvernare nu a existat.

Monarhia limitată (constituțională), așa cum arată chiar denumirea, se caracterizează prin limitarea puterilor monarhului în conformitate cu legea fundamentală a statului (constituția).

Forțată atât de conjunctura politică a momentului, într-un climat propice îndeplinirii unui “simțământ al întregii țări, cel puțin al țării care putea să vorbească, un simțământ general care se impunea” , dupa cum spunea Ion C.Brătianu , Tările Române au trebuit să acepte acesta nouă formă de guvernare și în 1866, România a trecut de la o “monarhie” electiva la una ereditară .

Odată cu schimbarea către noul regim, sunt introduce și trei principii fundamentale cum ar fi, principiul suveranității naționale, principiul guvernării reprezentative, care are la bază sistemul electoral, și princincipiul separării puterilor în stat, legislativă (deținută de Parlament și Rege), executivă (Rege și Miniștri) si judecătorească ( curți și tribunale; Curtea de Casație și Justiție - pentru supravegherea constituționalității legilor) . În acești ani Rege al României, fiind declarat Carol I de Hohenzollern Sigmaringen.

Fisiere in arhiva (1):

  • Analiza comparativa intre principalele forme de guvernamant.docx

Bibliografie

Benone Pușcă, Iulian Georgel Savenco, Drept Constituțional Și Instituții Politice I, Note de curs, Editura Universitară Danubius, Galați, pp.72-105
I.C. Brătianu, Acte și cuvântări, vol. IV, București, 1930, p. 276.
Ion Bulei, Constitutia din 1866, pp.13 ; Constuțiile Romaniei; Editura Cetatea de Scaun 2012
Gheorghe Sbârnă , Constituțiile României, Studii; pp. 5-147; Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2012
Oana Albescu, „Constituția din 1991. Particularități și semnificații pentru Parlamentul României”, Sfera Politicii, nr. 149 (2010): 35-40.