Analiza comparativă sector public-sector privat. Justiție

Capitolul I.

INTRODUCERE

1.1. Definirea noţiunii de justiţie

Justiţia este un contract de oportunitate în care se intră pentru a preveni ca oamenii să lezeze sau să fie lezaţi. (filozof grec - Epicur)

Justiţia este mijlocul prin care sunt aprobate nedreptăţile înrădăcinate. (scriitor francez - Anatole France)

Justiţia este adevăr în acţiune. (moralist şi eseist francez - Joseph Joubert)

Justiţia este gloria încoronată a virtuţilor. (Marcus Tullius Cicero – om de stat roman, avocat, politician, filozof)

Justiţia este dorinţa constantă şi perpetuă de a da fiecăruia ce i se cuvine. (Domitius Ulpianus – jurist roman)

Potrivit dicţionarului explicativ al limbii române, cuvântul justiţie are mai multe sensuri:

-Totalitatea organelor de jurisdicţie dintr-un stat; ansamblul legilor şi al instanţelor judecătoreşti; sistemul de funcţionare a acestor instanţe.

-Una dintre formele fundamentale ale activităţii statului, care constă în judecarea pricinilor civile sau penale şi în aplicarea pedepselor prevăzute de lege.

-Dreptate, echitate.

1.2. Conceptul de justiţie ca serviciu public

Analiza din punct de vedere politico – juridic

1.2.1. Definirea conceptului

În orice societate,între indivizii care o alcătuiesc sau între aceştia şi autorităţile publice se pot ivi conflicte în cadrul cărora o parte pretinde în contradictoriu cu cealaltă că legea sau un drept subiectiv al ei au fost încălcate şi, ca urmare, cere restabilirea ordinii juridice tulburate.

Constituind abateri de la ordinea sociala, litigiile juridice sunt fenomene negative iar una din sarcinile statului este de a contracara producerea unor asemenea incalcari ale legii.

Interventia statului este ulterioara producerii actului sau faptului ilegal şi constă în luarea de măsuri, sancţionate prin forţa de constrângere a statului, prin care autorul comportarii ilegale este obligat să restabilească situaţia anterioară acelei încălcări sau i se impune o privaţiune de libertate, o diminuare de patrimoniu, etc.

Pentru ca aplicarea sanctiunilor în cazurile de încălcare a legilor implică măsuri ce vizează interese materiale si drepturi ocrotite de lege, ea trebuie facuta in conditii care sa asigure respectarea cu strictete a ordinii de drept. Astfel, spre deosebire de activitatea executiva, care urmareste, odata cu respectarea legii, si asigurarea oportunitatii masurilor luate, activitatea jurisdictionala trebuie sa aiba ca unica preocupare legalitatea. Oglindind această caracteristică a activitaţii jurisdictionale, art. 124 alin.1 din Constitutia Romaniei (republicată) a prevazut că " Justiţia se înfăptuieşte în numele legii."

Justiţia ca serviciu public este o formă fundamentală a activităţii statului, desfăşurată în faţa instanţelor judecătoreşti sau a altor organe cu activitate jurisdicţională, având ca misiune de bază asigurarea respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanelor, precum şi garantarea respectării Constituţiei şi a legilor ţării.

1.2.1. Principii ale organizării judiciare .

Puterea judecătorească se exercită de Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti stabilite prin lege , curţi de apel , tribunale , tribunale specializate , judecătorii . Ministerul Justitiei asigura buna organizare si administrare a justitiei ca serviciu public . Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei .

Justiţia este unică , imparţială şi egală pentru toţi. Toate persoanele sunt egale în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări .

Competenţa organelor judiciare şi procedura judiciară sunt stabilite prin lege. Ministerul Justiţiei asigură buna organizare şi administrare a justiţiei ca serviciu public .

Organizarea judiciară în ţara noastră este reglementată în prezent de Legea 304 din 28 iunie 2004 , iar statutul magistraţilor prin Legea 303 din 28 iunie 2004 .

1.2.2. Principii privind statutul magistraţilor .

Justiţia se înfăptuieşte de judecători în numele legii , judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii şi trebuie să fie imparţiali .

Orice persoană , organizaţie , autoritate sau instituţie este datoare să respecte independenţa judecătorilor .

Judecătorii sunt numiţi de Preşedintele Romaniei şi sunt inamovibili.

Judecătorii inamovibili pot fi mutaţi prin transfer , delegare , detaşare sau promovare , numai cu acordul lor , şi pot fi suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile legii mai sus arătate .

Magistraţii sunt obligaţi ca , prin întreaga lor activitate , să asigure supremaţia legii , să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor , precum şi egalitatea lor în faţa legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare , indiferent de calitatea acestora , să respecte normele deontologice ale profesiei de magistrat şi să participe la formarea profesională continuă .

Judecătorii nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede , este neclară sau incompletă .

Instanţele judecatoreşti au la baza un regulament de ordine interioară publicat prin Hotărarea nr.159 din 24 septembrie 2004.

1.2.3. Instanţele de judecată

Tribunalul Bihor - este o parte mica a sistemului care impreuna cu celelalte instante din tara , alcatuiesc justitia .

Este o institutie de interes public , care prin angajatii sai are obligatia sa respecte drepturile si libertatile persoanelor , precum si egalitatea lor in fata legii si sa asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participantilor la procedurile judiciare . .

Tribunalul Bihor îşi desfăsoara activitatea sub conducerea Curtii de Apel Oradea -institutie care pe langă activitatea de judecata - urmareste si indruma activitatea judecatoreasca de pe raza a doua judeţe si anume Judetul Bihor -prin Tribunalul Bihor , si Judetul Satu Mare - prin Tribunalul Satu Mare .

Curtea de Apel Oradea urmăreşte şi îndrumă activitatea justiţiei din punct de vedere organizatoric si răspune de activitatea de resurse umane, activitatea financiar economica fiind in subordinea Tribunalului Bihor ( pentru Tribunalul Bihor ) in calitatea sa de ordonator tertiar de credite .Tribunalul are în subordine la randul lui mai mule judecatorii, prin care îşi desfăsoară actul de justiţie pe raza judetului .

Justitia, pe raza Judetului Bihor, se realizeaza prin urmatoarele instante judecatoresti ;

1. Curtea de Apel Oradea

2. Tribunalul Bihor

3. Judecatoria Oradea

4. Judecatoria Beius

5. Judecatoria Marghita

6. Judecatoria Alesd

7. Judecatoria Salonta

Pentru buna desfasurare a activitatii tuturor instantelor aratate mai sus trebuie sa existe o comunicare permanenta intre aceste institutii, comunicare care in mod normal se realizeaza la nivel de conducatori de instante .

Conducerea instantelor este asigurata de: presedinte, unul sau mai multi vicepresedinti, judecatori inspectori si presedinti de sectii. De asemenea la fiecare tribunal functioneaza colegiul de conducere si adunarea generala a judecatorilor. In compartimentele auxiliare ale instantelor functioneaza personal auxiliar de specialitate , de specialitate informatica , economic ,administrativ si de serviciu .