Analiza Grafologică

ROLAND – DORIAN ENE

Your handwriting develops right from childhood. When you write, your pen is under the control of the muscles of your fingers, hands and arm. All these body parts are under the control of your mind. The manner in which the words are eventually formed by the pen must bear a direct relationship to the mind that guides their formation.

Each vibration of movement is unconsciously directed by the brain, so we can judge the mental state of the writer. It is a guide to the will power, intellect and emotions of a person.

For an accurate analysis, written text should have been written in a natural manner and the effort should not be deliberate. The best samples are business letters or notes.

1. GRAFOLOGIA SI PERSONALITATEA UMANĂ.

1.1 ASPECTE GENERALE DESPRE GRAFOLOGIE SI ANALIZA GRAFOLOGICĂ

Grafologia (tradusa din limba engleza, "Handwriting Analysis") este ştiinţa si arta analizei personalităţii prin analiza scrisului de mână.

Scrisul de mana este un obicei (arc reflex) inconstient. El are particularităţi diferenţiale foarte complexe. Nu se poate ignora faptul ca exista diferenţe de scriere la aceeaşi persoana pe o anumita schema oarecum specifica. Aceste diferenţe se atribuie dispoziţiilor afective, oboselii eventualelor debuturi de maladii, etc.

Se considera ca prin scriitura se manifesta (proiecteaza) expresii semnificative privind caracterul si temperamentul. Exista, insa, o problema la care ne-am referit deja, si revenim. Este problema variabilitatii, nu chiar a scrisului, in general, ci chiar a unei linii. Aceasta varietate se datorează multitudinii de modele a caracterului, fenotipului, care este sensibil la fiecare situatie de implicatie a genotipului (temperamentului).

Contextul obiectiv al analizei grafologice trebuie sa aiba in atentie caracteristicile scrierii si cauzele acesteia. Caracteristicile scrierii se refera la „gestul”, ca expresie proiectiva, in care se condenseaza aspecte de motricitate, ce la randul lor implica diferente de forte si agilitati (inclusiv abilitati), motrice, dar si psihice (afective, mai ales). La acestea se adauga handicapuri ca miopiile, presbitia, dar si pareze temporale sau oboseli ale mainii, etc. Printre cauzele de influente ce pot fi socotite: materiale folosite (hartia, calitatea ei, suportul hartiei, cerneala sau creionul, tocul).

Gestul scrierii are ca suport osatura degetelor, musculatura, nervii si in legatura cu acestia oboseala, temperatura, dar si cel psihic legat de jena, timiditate, dispozitie psihica, suferinte, nevroze, teama, etc. Toate acestea explica diferentele scrierii unei persoane pe parcursul unei zile. Exista, insa si o stabilitate relativa a scrierii care permite ca sa poata fi recunoscuta ca fiind a cuiva. Acest fapt face ca expertiza grafica sa fie considerata utila in jurisdictie. Exista 7 criterii ce se utilizeaza in analiza psihofiziologica a scrierii.

Aceste 7 criterii sunt: viteza, presiunea, forma literelor, directia scrierii, dimensiunea scrierii, continuitatea, ordonarea distantelor si a marimilor dintre litere, cuvinte. In acest context exista genuri de scriere. Genurile se subdivid in specii de scriere, iar genurile se subdivid in moduri de scriere. Viteza scrierii poate fi accelerata (rapida), lansata, lenta, stabila, precipitata, franta, hotarata, decisa.

Deprinderea de a scrie s-a format, in cele mai multe cazuri, in jurul anilor 6-8 ai vietii, in primele clase din ciclul primar, atunci cand am invatat literele si cifrele, cand am invatat sa scriem. Daca ar fi sa ne aducem aminte de acele momente cand am invatat sa scriem, ne reamintim ca trebuia sa ne gandim la cum anume trebuie sa facem o litera sau alta.

Ca adulti nu mai ne gandim cum anume trebuie sa facem literele, pur si simplu scriem cursiv, totul petrecandu-se in inconstient - spunem ca scrisul a intrat in competenta insconstienta, este un obicei, un arc reflex, "un program automat" pe care il "rulam".

Astfel, in acest moment noi, in mod constient, nu trebuie decat sa ne gandim la sensul cuvintelor si mintea inconstienta trimite imediat impulsuri electrice foarte fine catre mana si degetele noastre "spunandu-le" exact cum sa faca simbolurile invatate care denota sensul a ceea ce gandim constient.

Astfel, acum scriem fara interventie constienta. La fel cum putem "citi" un om dupa postura, gestica, mimica si alte "indicii", la fel putem "citi" personalitatea unui om analizand scrisul sau. Cu putin ajutor, acum putem citi multe trasaturi de personalitate din scris - de la stari emotionale simple precum fericire sau tristete, la lucruri intime precum sensibilitate sau frustrare sexuala.

Analiza Grafologica tine atat de medicina cat si de psihologie. In Grafologie este usor sa identificam trasaturi de personalitate, emotiile (emotivitatea), trasaturi intelectuale, procese mentale, procese de gandire, energie fizica si psihica - toate aceste lucruri sunt dezvaluite prin scrisul de mana. Un bun analist grafolog poate "depista" la o prima vedere aproximativ 100 de trasaturi de personalitate.

Grafologia nu minte tocmai pentru ca scrisul nu minte! Cel care se poate insela este analistul grafolog care inca nu a atins excelenta. La sfarsitul anilor '90, majoritatea companiilor si organizatiilor americane foloseau (si inca folosesc) Analiza Grafologica pentru recrutare si selectie de personal, pentru testarea personalului (testare psihologica) si motivare. "The Wall Street Journal", a publicat stirea urmatoare: in Franta, Spania, Olanda si Israel aproximativ 80% din topul celor mai performante 500 de companii foloseau Analiza Grafologica in managementul resurselor umane, avand consultanti analisti grafologi sau chiar avand ca angajati full-time experti in Analiza Grafologica.

In Romania nu cunosc nici un loc unde sa se implementeze aceste principii, desi am informatii ca au fost cateva cazurile in care s-a incercat testarea acestor principii ale Analizei Grafologice. Romania, dupa cum ne-am obisnuit, este cu 30 de ani poate in urma Americii si a tarilor din Vestul Europei. Tehnologia in Grafologie este una simpla. Cercetatorii, de-a lungul anilor, au corelat miscarile neuro-musculare cu diversele trasaturi de personalitate observabile la diferiti subiecti.