Anchetă pe bază de chestionar și interviu

I. ANCHETA PE BAZA DE CHESTIONAR

Intre mijloacele de culegere a datelor din teren, ancheta pe baza de chestionar este, fara nicio indoiala, metoda cea mai des utilizata, metoda despre care numerosi autori considera ca a dominat si inca mai domina spatiul socio-uman.

Ancheta pe baza de chestionar “ serveste la producerea unor date explicative” , care pun in evidenta atat faptele sociale, cat si factorii care le determina.

Chestionarul este un mijloc foarte bun de explicare a comportamentelor umane si de identificare a factorilor care le determina.

1. Specificul anchetei pe baza de chestionar

Tehnica completa de cercetare sociologica, presupunand numeroase etape, ancheta prin chestionar “ este aproape intotdeauna o ancheta de opinie” Cu ajutorul chestionarului, ca instrument de investigare, se pun intrebari si probleme cate determina diverse raspunsuri din partea persoanelor anchetate. Raspunsurile, respectiv comportamentele oamenilor, pot fi influentate de numerosi factori, dintre care putem aminti: personalitatea celui care ancheteaza dar si a celui anchetat, tema anchetei, mediul in care are loc, timpul de desfasurare a acesteia, structura chestionarului, precum si modul lui de aplicare.

Ancheta prin chestionar se distinge de celelalte tehnici de cercetare printr-o serie de aspecte care o individualizeaza. Aceste aspecte tin, fie de natura formala (modul de realizare a cercetarii). Fie de natura continutului (natura problemelor abordate), fie de narura populatiei investigate (reprezentivitate).

In primul rand, trebuie metionat faptul ca subiectii sunt anchetati cu privire la un anumit domeniu al realitatii sociale cu care nu intra in contact direct, ei situandu-se in afara mediului social al problemei.

In al doilea rand, ancheta prin chestionar are un caracter standardizat, deoarece intrebarile sunt formulate clar dinainte, la fel si numarul si ordinea acestora; mai mult decat atat, este stabilit si numarul persoanelor cu anumite caracteristici carora li se adreseaza intrebarile, fara a se putea intervene sau abate de la aceasta schema de organizare a anchetei.

In al treilea rand, spre deosebire de alte instrumente de cercetare, chestionarul beneficieaza de tehnici specifice de constructie, structurare, aplicare sau exploatare, tehnici care vor urma sa fie analizate.

Ancheta pe baza de chestionar se realizeaza, de cele mai multe ori, pe un numar mare de persoane, deci pe esatioane mari, impunandu-se astfel cerinta de reprezentativitate a acestora in raport cu populatia vizata de cercetare, precum si necesitatea utilizarii unor metode statistice de preluare a datelor obtinute prin chestionar. Daca tinem cont de acest mod de abordare a realitatii, putem afirma ca ancheta prin chestionar face parte din categoria metodelor cantitative, si nu calitative. Intrebarile cuprinse intr-un chestionar surprind diverse aspecte si probleme din viata oamenilor si din mediul lor inconjurator, ele sunt relative simple si generale, in timp ce interviul merge in profunzimea tuturor acestor aspecte si incearca descifrarea mecanismelor care dirijeaza actiunile, comportamentele si motivatiile oamenilor.

2. Clasificarea chestionarelor

Cea mai buna clasificare ne este data de catre Septimiu Chelcea, care se face in functie de trei mari criterii: continutul, forma intrebarilor si modul de aplicare a chestionarelor.

a) Dupa continutul informatiilor obtinute, chestionarele se impart in patru mari categorii: chestionarele de date factuale (de tip administrative),chestionarele de opinie, chestionarele speciale si cele omibus. Primele doua tipuri vizeaza natura, calitatea informatiei, in timp ce ultimele doua vizeaza cantitatea informatiei, respectiv numarul de teme abordate.

Chestionarele de date factuale se refera la fapte si situatii obiective, care pot fi observate uneori direct si verificate prin alte mijloace sau de catre alte persoane. Informatiile obtinute prin intrebarile factuale se refer la anumite elemente si situatii ce caracterizeaza viata celor anchetati sau a unei anumite populatii, aspecte ale comportamentelor lor.

Chestionarele de opinie, spre deosebire de cele anterioare, se refera la date care nu pot fi observate in mod direct. Ele incearca sa surprinda nu numai opiniile oamenilor, dar si motivatiile, atitudinile, inclinatiile, asteptarile lor. Intrebarile de opinie vizeaza aspecte care tin de ceea ce cred oamenii, de universul lor interiori.

Chestionarele speciale sunt chestionarele care au ca punct de plecare numarul temelor abordate, ele caracterizandu-se prin existenta unei singure teme. Se aplica in special in studiul de pietei, mai mult pentru a pune in evidenta un anumit fenomen si mai putin pentru al masura.

Chestionarele omnibus sunt chestionarele care abordeaza mai multe teme de cercetare si sunt cel mai des intalnite in cercetarile sociologice. Ele ofera o mare cantitate de informatii cu privire la procesele sociale, mai mult decat atat, ele pot suprinde chiar interactiunile si interconditionarile fundamentale in sociologie.

b) Cel de-al doilea criteriu de clasificare al chestionarelor este forma intrebarilor, dupa care distingem: chestionare cu intrebari inchise, chestionare cu intrebari deschise si chestionare cu intrebari mixte.

Chesionarele cu intrebari inchise sunt acele tipuri de chestionare care contin intrebari la care variantele posibile de raspuns sunt dinainte fixate, persoana intervievata urmand doar sa o aleaga pe cea care corespunde opiniei sale.

Cel mai simplu sistem de raspuns la o intrebare inchisa este cel dihotomic ( cu doua variante de raspuns), in termenii DA/NU sau MASCULIN/FEMININ. Uneori I se ofera subiectului si o a treia varianta de raspuns, de exemplu NU STIU/NU RASPUND, caz in care intrebarile poarta denumirea de trihonomice.

Avantajele intrebarilor inchise sunt numeroase, printre care:

- Usurinta consemnarii raspunsurilor;

- Rapiditatea si usurinta preluarii a rezultatelor;

- Usurinta in alegerea raspunsului potrivit din partea subiectilor;

- Diminuarea, chiar evitarea erorilor care ar putea fi generate de operatiile de postcodificare.

Chestionarele cu intrebari deschise cuprind intrebari la care raspunsurile nu sunt

dinainte stabilite, ci lasa subiectilor libertatea de exprimare a opiniilor. Intrebarile deschise permit obtinerea unor informatii bogate asupra temelor abordate de chestionare, nu exista riscul sugestibilitatii din partea cercetatorului, prin oferirea de raspunsuri. Dar poate avea si dezavantaje: dificultati de consemnare fidela a raspunsurilor, dificultati de analiza si prelucrare a datelor, riscul si aparitia erorilor datorate, fie operatori de interviu, fie subiectilor anchetati.