Arbitrajul Comercial

CAPITOLUL I

CONSIDERAȚII GENERALE ASUPRA ARBITRAJULUI COMERCIAL INTERNAȚIONAL

1. Notiune, avantaje

Ca orice altă activitate socială, si activitatea de comert international poate da nastere si dă nastere unor litigii. Pentru rezolvarea acestora există instantele judecătoresti, însă practica a demonstrat că deseori instantele judecătoresti nu sunt cele mai adecvate solutii pentru solutionarea litigiilor rezultate din activitatea de comert international. Tot practica a demonstrat că pentru comercianti, existenta unor bune raporturi dintre acestia sunt mai importante decât transarea unui diferend pe cale judiciară. De aceea, pe timpul executării unui contract comercial se pune un deosebit accent pe colaborarea dintre părti pentru prevenirea dificultătilor si evitarea litigiilor, iar dacă totusi ele s-au produs, ele vor fi solutionate pe cale amiabilă. Dacă solutionarea pe cale amiabilă nu este posibilă, recurgerea la calea jurisdictională pentru solutionarea litigiului devine inevitabilă. Doar că, din cauza caracterului inadecvat al instantelor judecătoresti comerciantii apelează mai putin la acestea si mai mult la tribunalele arbitrale

În relatiile comerciale internationale, majoritatea litigiilor dintre participanti se solutionează de către arbitrajul pentru comert exterior. Arbitrajul este un mijloc corespunzător de a reglementa rapid si echitabil litigiile care pot să rezulte din tranzactiile comerciale în domeniul schimburilor de bunuri si de servicii si din contractele internationale Dumitru Mazilu defineste arbitrajul ca fiind o jurisdictie derogatorie de la dreptul comun al jurisdictiei Arbitrajul comercial este definit, totodată, de către acelasi autor, ca o metodă de solutionare a litigiilor de comert international, metodă consacrată de practica raporturilor contractuale din acest domeniu

Astfel, arbitrajul comercial international reprezintă o institutie juridică pentru solutionarea litigiilor ce se ivesc în cadrul relatiilor comerciale internationale, de către persoane investite cu această sarcină, chiar de părtile contractante aflate în litigiu În literatura de specialitate s-a observat că în comerţul internaţional, neînţelegerile dintre contractanţi sunt supuse spre soluţionare, în proporţie covârşitoare, arbitrajului de comerţ exterior, instituţie care s-a răspândit în lumea contemporană pe toate continentele

În scopul de a contribui la dezvoltarea şi promovarea comerţului şi a cooperării internaţionale, statele participante la Conferinţa pentru securitate şi cooperare în Europa recomandă organismelor, înterprinderilor şi firmelor din ţările lor să includă, dacă va fi cazul, clauze de arbitraj în contractele comerciale şi contractele de cooperare industrială sau în convenţiile speciale

În sensul arătat, art. 1, par. 1 lit.b din Conventia europeană de arbitraj comercial international, încheiată la Geneva la 21 aprilie 1961 defineste arbitrajul comercial ca reprezentând calea de solutionare a litigiilor de către arbitri desemnati pentru cazuri determinate sau de către institutii permanente de arbitraj.

Profesorul Peter Saunders sublinia fapul că arbitrajul, ca institutie juridică s-a extins si va continua să se extindă datorită eficientei sale demonstrată în solutionarea litigiilor comerciale internationale În aceeasi ordine de idei, Jan Paulsson observa că modalitatile de solutionare pe cale arbitrală s-au perfectionat, ca urmare a experientei acumulate, a corelării reglementărilor cu cerintele practicii si a adaptării lor la aceste cerinte Existenta arbitrajului comercial - atrage atentia Jan Paulsson - este o realitate recunoscută si o cerintă a vietii economice internationale

Notiunea de arbitraj cuprinde mai multe acceptiuni. Ele se referă la: instanta arbitrală, procedura arbitrală si situatia litigioasă. Dacă litigiul, ca obiect al arbitrajului, constituie un element de fond, instanta si procedura sunt considerate elemente de formă.