Asemanari si Deosebiri intre Infractiunea de Primire de Foloase Necuvenite si Luarea de Mita si Ultraj

Imagine preview
(9/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Asemanari si Deosebiri intre Infractiunea de Primire de Foloase Necuvenite si Luarea de Mita si Ultraj.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 19 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Marina Lexa

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 6 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

1. Conceptul legal şi caracterizare

Primirea de foloase necuvenite în Codul Penal este incriminată într-o variantă simplă sau tip. Această variantă tip constă în primirea de către un funcţionar direct sau indirect, de bani sau alte foloase, după ce a îndeplinit un act în virtutea funcţiei sale şi la care era obligat în temeiul acesteia (Art. 256 alin.1).

Varianta agravăntă prevăzută de Legea nr.42/1991, există în ipoteza în care primirea de foloase necuvenite este săvârşită de agenţii constătatori, de organele de urmărire sau de judecător, cu prilejul instrumentării faptelor ce constituie contravenţii sau infracţiuni prevăzute de această lege.

Prin incriminarea infracţiunii de primire de foloase necuvenite, s-a urmărit asigurarea îndeplinirii cu probitate a îndatoririlor de serviciu de către funcţionarii care desfasoară o activitate în cadrul autorităţii publice, a instituţiilor ori a altor unităti de interes public sau a oricărei persoane juridice.

In îndeplinirea actelor privitoare la îndatoririle de serviciu, funcţionarul nu trebuie să fie influenţat de interese materiale,de obţinerea unor foloase ce nu i se cuvin după lege.

Incredintându-i-se anumite atribuţii în cadrul unei autorităţi publice, a instituţiilor sau a oricărei persoane juridice, funcţionarul este ţinut să-şi exercite în mod cinstit aceste atribuţii şi să nu le trafice făcând din funcţia sa o sursă de venituri ilicite. Efectuarea oricărui act din sfera competenţei sale de serviciu, nu trebuie să fie determinată de asemenea mobiluri, ci numai de grija sa permanentă pentru îndeplinirea îndatoririlor de serviciu şi pentru respectarea neabătută a legalităţii.

Faptele de venalitate ale funcţionarilor lovesc în bunul mers al activităţii autorităţilor publice, al instituţiilor sau al oricăror persoane juridice, precum şi în interesul persoanelor fizice, prezentând din această cauză un grad ridicat de pericol social.

Un rol deosebit în dezvoltarea oricărei societăţi îl are corecta funcţionare a intregii structuri organizatorice a acesteia. De aceea, desfăşurarea activităţii ei, dincolo de limitele legale ca urmare a corupţiei este de natură să producă o tulburare, să afecteze derularea normala a acelui sector, cu un efect negativ asupra colectivităţii ori individului.

Este, în afără oricărei îndoieli că îndeplinirea incorectă a sarcinilor de serviciu de către un funcţionar corupt, ce face parte din cadrul unui organ de stat sau instituţii publice, în ale cărei atribuţii intră luarea unor decizii sau efectuarea unor acte cu un larg ecou social şi cu o mare însemnătate în derularea vieţii sociale, este mult mai periculoasa decat a unui funcţionar din cadrul unei persoane juridice private. Este greu de acceptat o egalitate din punct de vedere al pericolului social abstract al faptei de primire de foloase necuvenite, savârşită de un funcţionar ce aparţine puterii executive sau judecătoreşti şi de un funcţionar dîntr-o asociaţie sau societate privată cu răspundere limitătă.

Infracţiunea de primire de foloase necuvenite, nu este altceva decat o varianta de specie a infracţiunii de luare de mită, fiind totuşi mai puţin gravă decat aceasta, deoarece funcţionarul nu condiţionează efectuarea actului de primirea unei sume de bani sau alte foloase, ci el isi îndeplineşte corect, în bune condiţii obligaţiile de serviciu, fără să i se dea sau să i se promită ceva.

În literatura juridică de specialitate s-a arătat că – cel ce dă sau promite înainte de a se efectua actul o face din nevoie, pentru că actul funcţional să fie aşa cum îl doreste. Cel care dă după ce actul funcţional s-a efectuat, o face din mulţumire, de bunăvoie; înainte de efectuarea actului există un fel de constrângere, după efectuare, o totală libertate .

Cat despre infracţiunea de luare de mită care este prevăzută de art. 254 Cod penal subliniaza ca fapta funcţionarului care, direct sau indirect, pretinde sau primeşte bani sau alte foloase sau nu o respinge, în scopul de a îndeplini ori de a întârzia îndeplinirea unui activitate privitor la îndatoririle sale de serviciu sau în scopul de a face un activitate contrar acestor îndatoriri se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi.

Fapta prevăzută la alin. 1, dacă a fost săvârşită de un funcţionar cu atribuţii de control, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

Banii, valorile sau orice alte bunuri care au făcut obiectul luării de mită se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.

Fisiere in arhiva (1):

  • Asemanari si Deosebiri intre Infractiunea de Primire de Foloase Necuvenite si Luarea de Mita si Ultraj.doc