Aspecte de Natură Conceptuală în Materia Dreptului Internațional Privat

Introducere

Potrivit legisatiei noastre raporturile de drept internaţional privat sunt raporturi civile, comerciale, de muncă, de familie, de procedură civilă şi alte raporturi de drept privat cu element de extraneitate. Astfel, pentru exprimarea obiectului dreptului internaţional privat, precum şi pentru evitarea unei enumerări a acestor raporturi, în literatura de specialitate se consideră că dreptul internaţional privat are ca obiect raporturile civile, în sensul larg al cuvântului.

Elementul de extraneitate sau elementul străin, constituie principalul factor de distingere a raporturilor juridice de drept internaţional privat faţă de alte raporturi juridice. Elementul de extraneitate este acea parte componentă a raportului juridic, care se află în străinătate sau sub incidenţa unei legi străine.

În cadrul acestui referat am încercat să determin și să expun care sunt raporturile de drept inernational privat si ce scop au in sistemul dreptului international privat. Am definit elementul de extranietate sau astfel zis elementul strain.

În prim capitol am adus la cunostinta care sunt particularitatile raportului juridic cu element de etranietate.

Iar în cel de al doilea capitol am caracterizat dreptul international privat.

În final am facut o generalizare a acestui referat prin concluzii după analiza a multor surse legislative și bibliografice.

Capitolul I Particularităţile raportului juridic cu element de extraneitate

1.1 Noţiunea raportului juridic cu element de extraneitate

Raporturile de drept internaţional privat sunt raporturi civile, comerciale, de muncă, de familie, de procedură civilă şi alte raporturi de drept privat cu element de extraneitate. Astfel, pentru exprimarea obiectului dreptului internaţional privat, precum şi pentru evitarea unei enumerări a acestor raporturi, în literatura de specialitate se consideră că dreptul internaţional privat are ca obiect raporturile civile, în sensul larg al cuvântului.

Materia specifică dreptului internaţional privat îl constituie conflictul de legi în situaţia când se pune problema determinării domeniului de aplicare a legii proprii şi a legilor străine, cu care raportul juridic respectiv prezintă legătură prin elementul de extraneitate. În acest sens, ar fi de remarcat că conflictele de legi sunt compatibile cu raporturile juridice de drept internaţional privat. Astfel, conflictele de legi pot apărea numai în raporturile de drept internaţional privat, avându-se în vedere că instanţa din R.Moldova poate să aplice o lege străină. Cu alte cuvinte, competenţa legislativă, adică dreptul aplicabil de către instanţă, poate să difere de competenţa judecătorească, adică de naţionalitatea instanţei competente.

Această situaţie se explică prin faptul că, în raporturile juridice de drept privat, comparativ cu cele de drept public, părţile se află, una faţa de cealaltă, pe poziţie de egalitate juridică. Or, egalitatea juridică a părţilor atrage, implicit, egalitatea sistemelor de drept cărora ele aparţin, iar între sisteme de drept aflate pe picior de egalitate se poate pune problema care dintre ele se vor aplica raportului juridic în cauză .

Raporturile juridice de drept public, comparativ cu cele de drept privat, nu pot fi compatibile cu conflictele de legi, deoarece raporturile de drept public nu dau naştere la conflicte de legi. În această situaţie, judecătorul din R.Moldova nu are posibilitatea aplicării unei legi străine, explicaţia constând în faptul, că la aceste raporturi părţile se află, una faţă de cealaltă, pe poziţie de subordonare juridică în care intervine elementul de autoritate al statului, care acţionează de iure imperi.

În continuare, ar fi de precizat, că în categoria raporturilor de drept public intră, în principal, cele de drept penal, administrativ, financiar, procedură penală, internaţional public, etc. Totodată, raporturile de drept public pot conţine elemente de extraneitate; de exemplu, în dreptul penal, elementul de extraneitate poate fi persoana străină a făptuitorului, precum şi obiectul lezat care se află în străinătate, dar în aceste raporturi judecătorul aplică numai legea R.Moldova.