Aspecte generale privind organizarea, funcțiile și actele parlamentului

Introducere:

În acest referat doresc să abordez unele aspecte precum și organizarea,funcțiile și actele Parlamentului.Acest referat nu va face o prezentare detaliată a ceea ce înseamnă Parlamentul din România,va fi o prezentare generală inspirată din lucrările unor importanți autori specialiști în domeniul Dreptului.

Aspecte generale.

Parlamentul a apărut drept urmare a cerinței umane la participarea și facerea legilor o condiție obligatorie a democrației.În istoria constituțională,s-a impus ca o cerință a oamenilor de a participa la facerea legilor. Francois Borella,important om politic și specialist în drept constituțional din Franța scria in lucrarea sa Eléments de droit constitutionnel” Este totuși istoric este inexact să se spună că Marea Britanie este mama parlamentului; Islanda are drepturi de anterioritate și Polonia pretenții de simultaneitate”.

Dacă puterea aparține poporului și numai acesta are dreptul de a legifera,înseamnă că legea este ”expresia voinței suverane” a poporului erijat în deținător și autoritatea supremă prin care se exercită puterea .

Din punct de vedere democratic este normal ca poporul să legifereze,dar este foarte greu de pus în practică. În state cu teritorii vaste si cu populație mare este uneori imposibil să strângi toată polpulatia să legifereze.

Soluția găsită de filozofi,juriști,politologi a fost ca poporul să delege dreptul său natural și inalienabil de a legifera unor reprezentanți ai săi,astfel încât să se poată exprima voința acestuia.Asfel au apărut sistemele electorale,deputații și senatorii.Putem spune ca astfel a apărut ”PARLAMENTUL”.

Parlamentul apare ca o instituție politică și juridică formată din unul sau mai multe corpuri adunări sau camere,fiecare alcătuită dintr-un număr de membri (deputați,senatori), dispunând într-o masură mai mare sau mai mică de putere de decizie. Este semnificativ că astăzi aproape toate constituțiile lumii consacrând puterea (suveranitatea) poporului (națiunii) stabilesc ca aceasta se exercită prin reprezentare și prin referendum.

Parlamentul se arată că o instituție politică ce dispune de putere de decizie.

De asemenea, acesta este singura autoritate legislativă din stat. Așa numita „vointă a poporului”, parlamentul este ales de cetățeni pentru a exercita drepturile și puterea poporului, având puterea de a decide în cele mai importante probleme, în timp ce această funcție este prevăzută în lege.

Parlamentele existente astazi pe mapamond sunt formate ditr-o singură adunare (cameră ) fie din două(bicameral) sau mai multe camere. Structura parlamentară este stâns legată de structura de stat.Structura unitară a statului este, în general,o motivație a structurii unicamerale a parlamentului.

Structura de stat federală presupune însă, obligatoriu, existența în cadrul parlamentului a unei a doua camere care să reprezinte interesele statelor membre . Această structură nu este specifică statelor federale, sunt destul de multe state unitare care au parlament bicameral. Bicameralismul se justifica prin înlăturarea despotismului parlamentar.

Structura bicamerală a parlamentului în statele unitare reprezintă o garanție solidă că acesta nu se va îndepărta de mandatul dat. Pentru o bună funcționalitate cele două camere trebuie să aibă legături comune dar totodată și criterii diferite . Este dovedit că sistemul bicameral reduce conflictele dintre parlament și guvern.