Atribuțiile Executorului Judecătoresc

I. Considerații generale. Principiile și organizarea activității

Executorii judecătoresti sunt acele persoane cărora legea le-a încredinŃat sarcina de a proceda la executarea silită a dispozițiilor civile cuprinse într-o hotărâre judecătorească ori într-un alt titlu executoriu.

În ultimele decenii, executorii judecătoresti au fost considerați ca funcționari publici cărora legea le-a trasat sarcina de a proceda la urmărirea silită a creanțelor recunoscute prin hotărâri judecătoresti sau alte titluri executorii. Ei erau numiți de ministrul justiției si îsi desfăsurau activitatea sub controlul administrativ al presedinților de instanțe. Legiuitorul a renunțat, în urmă cu mai puțin de un deceniu, la vechea reglementare si a creat practic o instituție nouă organizată pe baze liberale.

Prin noua reglementare, concretizată în Legea nr. 188 din 1 noiembrie 2000 privind executorii judecătoresti, s-a urmărit, fără îndoială, o mai mare eficientizare a activității de executare silită, dar, socotim noi, si o degrevare importantă a statului de cheltuielile pe care le implică un atare serviciu de interes public.

Economia românească se confruntă, adeseori, cu dificultăți majore, unele dintre ele determinate de neîncasarea unor creanțe la timp. Noua reglementare ar putea contribui la o mai promptă urmărire a dispozițiilor cuprinse în titlurile executorii. Ea poate determina o schimbare a rolului executorilor judecătoresti în realizarea executării silite si considerarea lor nu numai ca auxiliari ai justiției ci si ai părților.

Într-adevăr, potrivit art. 2 din Legea nr. 188/2000, „executorii judecătoresti sunt învestiți să îndeplinească un serviciu de interes public”. Pe de altă parte, „actul îndeplinit de executorul judecătoresc, în limitele competențelor legale, purtând stampila si semnătura acestuia, precum si numărul de înregistrare si data, este act de autoritate publică si are forța probantă prevăzută de lege”. În fine, mai este de observat că, în principiu, activitatea executorilor judecătoresti se desfăsoară la cererea persoanei interesate (art. 49 din Legea nr. 188/2000), iar pentru serviciile prestate acestia au dreptul la

un onorariu (art. 37 din Legea nr. 188/2000).

Executorii judecătoresti care funcționează, în prezent, în conformitate cu dispozițiile Legii nr. 188/2000, nu sunt singurele persoane sau organe cărora li s-a conferit dreptul de a proceda la executarea silită a titlurilor executorii. Într-adevăr, creanțele bugetare se execută de organele financiare, în conformitate cu dispozițiile cuprinse în Codul de procedură fiscală, unele creanțe se execută de executorii proprii ai instituțiilor de credit, potrivit dispoziŃiilor O.U.G. nr. 99/2006, iar activele bancare se pot executa si prin intermediul executorilor proprii ai AutoritțŃii pentru Valorificarea Activelor

Bancare.

II. Competența executorilor judecătorești. Competența materială. Competența teritorială

Legea nr. 188/2000 determină atât competența materială, cât si competența teritorială a executorilor judecătoresti, precum si procedura de soluționare a conflictelor de competență. De asemenea, în cuprinsul art. 10 din Legea nr. 188/2000 întâlnim si

Dispoziții procedurale privitoare la posibilitatea recuzării executorilor judecătoresti.

Competența materială a executorilor judecătoresti este determinată prin dispozițiile art. 7 din Legea nr. 188/2000. Potrivit acestui text, executorii judecătoresti îndeplinesc următoarele atribuții:

a) punerea în executare a dispozițiilor cu caracter civil din titlurile executorii;

b) notificarea actelor judiciare si extrajudiciare;

c) comunicarea actelor de procedură;

d) recuperarea pe cale amiabilă a oricărei creanțe;

e) aplicarea măsurilor asigurătorii dispuse de instanța judecătorească;

f) constatarea unor stări de fapt în condițiile prevăzute de Codul de procedură civilă;

g) întocmirea proceselor-verbale de constatare, în cazul ofertei reale urmate de consemnarea

sumei de către debitor, potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă;

h) întocmirea, potrivit legii, a protestului de neplată a cambiilor, biletelor la ordin si a cecurilor,