Atribuțiile Șefilor de Stat în Monarhiile Constituționale

1) Conceptul de monarhie constitutionala in Europa

O monarhie constituțională este o formă de guvern monarhică ce face parte dintr-un sistem constituțional care acceptă un monarh ereditar sau ales în funcție de șef de stat. Monarhiile constituționale moderne, de obicei implementează conceptul de separarea puterilor, unde monarhul e capul ramurei legislative sau doar are un rol ceremonial.

Astăzi, monarhiile constituționale sunt combinate cu o democrație reprezentativă, care reprezintă teoriile suveranității populare care plasează suveranitatea în mâinele poporului, și cele care consideră important rolul tradiției în guvernământ. Cu toate că regele sau regina pot fi considerați șeful statului, prim Ministrul, a cărui putere provine direct sau indirect în urma alegerilor, este Șeful guvernului.

Instituţia monarhiei prezintă o serie de avantaje dar acestea depind de personalitatea monarhului, de conjunctura politică şi de voinţa partidelor politice de a face sau nu din problema monarhiei o problemă politică. În condiţii normale succesiunea la tron nu are o miză politică, spre deosebire de succesiunea şefilor de stat aleşi.

Monarhia constituţională prezintă două avantaje majore: asigură, în principiu, o stabilitate deosebită la vârful sistemului politico-administrativ; funcţia de şef de stat este depolitizată în cel mai înalt grad posibil.

Totuşi, fructificarea acestor avantaje depinde de personalitatea monarhului, de conjunctura politică şi de voinţa partidelor politice de a face sau nu din problema monarhiei o problemă politică.

În prezent se asistă la tendinţa generală de scădere a rolului monarhilor, menţinerea lor pur decorativă concomitent cu reducerea prerogativelor şi rigorii protocoalelor caselor dinastice (Norvegia, Olanda). Implicarea permanentă şi responsabilă constituie excepţii notabile (Spania, Danemarca).

În Uniunea Europeană există un consens asupra monarhiei şi persoanei monarhului.

În cadrul regimului politic al monarhiei constituţionale, şeful statului are o putere mai mult simbolică pentru că acesta „domneşte nu guvernează”. În cadrul acestui regim politic monarhul îndeplineşte funcţii ceremoniale, figurative, funcţiile executive revenind parlamentului. Parlamentul îndeplineşte funcţii asemanatoare cu cele ale regimului politic parlamentar. Acesta din urmă poate fi considerat motivul pentru care regimul politic al monarhiei constituţionale este tratat adesea ca o variantă a regimului politic parlamentar.

Exemplul de regim clasic al monarhiei constituţionale este reprezentat de Marea Britanie.

2) Atributiile sefilor de stat in monarhiile constitutionale – state membre ale Uniunii Europene

2.1. In Belgia seful statului este Regele si are urmatoarele atributii prevazute prin constitutia tarii :

- Regele poate numi succesorul său, cu consimțământul Camerelor;

-În cazul în care nu a existat nici o numire făcută în funcție de varianta de mai sus, tronul este vacant.

- Regele nu poate fi în același timp șef al unui alt stat fără acordul celor două Camere.

-Regele poate, în caz de demisie a guvernului federal, dizolva Camera Reprezentanților după ce a primit acordul său și-a exprimat cu majoritatea absolută a membrilor săi.

-Monarhul are puterea să numească și să destituie miniștrii, este responsabil de aplicarea legilor, poate propune legi parlamentului și poate conduce relațiile internaționale. În calitate de șef al statului, regele sancționează și pormulgă legile votate de Parlament. Totuși, conform constituției Regele nu poate să acționeze singur, acesta având nevoie de co-semnătura ministrului de resort în deciziile pe care le ia, ministru care astfel își asumă răspunderea politică a acțiunilor. Aceasta înseamnă că în practiă puterea executivă este exersată de guvernul federal care răspunde în fața Parlamentului.