Audiovizualul, Mass-Media si Cultura

Imagine preview
(8/10 din 1 vot)

Acest referat descrie Audiovizualul, Mass-Media si Cultura.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier docx de 12 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

Introducere

Industria audiovizuală este în prezent, la nivel mondial, una din cele mai dinamice şi importante industrii culturale, atât din punct de vedere economic şi social, cât şi din perspectivă culturală. Industria audiovizuală produce filme cinematografice şi TV, programe şi emisiuni de televiziune, videograme, reclame şi, într-o măsură din ce în ce mai mare, producţii multimedia.

În plan economico-social, industria audiovizuală împreună cu industriile şi serviciile conexe, are o contribuţie importantă la creşterea economică, la dezvoltarea pieţei muncii, la dezvoltarea afacerilor, la revitalizarea şi dezvoltarea durabilă a unor regiuni şi localităţi, precum şi la prevenirea şi combaterea fenomenelor de excluziune socială.

În acelaşi timp, sectorul industriei audiovizuale are implicaţii profunde asupra dezvoltării umane, întrucât asigură libertatea de exprimare, prezervarea identităţilor culturale, accesul la cultură, participarea la viaţa culturală, protejarea şi promovarea diversităţii culturale, într-un cuvânt, satisfacerea drepturilor fundamentale ale persoanei.

Ca atare, industria audiovizuală, alături de celelalte industrii culturale, este considerată, la nivelul Uniunii Europene, ca o parte vitală a identităţii europene şi ca o sursă de creativitate care trebuie să configureze dezvoltările viitoare ale integrării europene. Strategia de dezvoltare a industriei audiovizuale europene se înscrie în mod firesc între preocupările CE, fiind evidenţiată, pe de o parte, prin implementarea unui cadru normativ specific iar, pe de altă parte, prin instrumente şi mecanisme de sprijin specializate.

Apariţia şi dezvoltarea mijloacelor de comunicare în masă au determinat schimbări majore în civilizaţia ultimelor secole. Radioul şi televiziunea, prin capacitatea de pătrundere, prin impactul asupra societăţii, au declanşat o revoluţie în comunicare, au transformat circulaţia informaţiei într-un fenomen exploziv şi au inaugurat o nouă eră în istoria umanităţii. Canalului audiovizual i-au fost asociate funcţii importante (informare, educare, divertisment, mai ales în domeniul informării neputând fi concurat de nici un alt mijloc de comunicare în masă), dar şi disfuncţii majore (efemeritatea mesajului, manipularea etc.) .

În analizarea capacităţii canalului audiovizual de a forma sau deforma opinia publică nu trebuie să nesocotim publicul, care poate aprecia mesajul audiovizual în funcţie de contextul său socio-cultural , îl poate selecta şi utiliza potrivit nevoilor sale. Deşi mesajul audiovizual este ceva mai agresiv, nici în acest caz comunicarea nu este în sens unic. Ceea ce nu poate fi contestat este controlul integral al mass-media în regimurile totalitare şi importanţa deosebită acordată controlului emiţătoarelor şi studiourilor de radio şi TV de către insurecţionişti din lumea întreagă. Chiar şi în democraţii puternice guvernele au încercat într-un mod mai subtil să-şi conserve dreptul de supraveghere în domeniul audiovizualului.

Impactul canalului audiovizual nu poate fi neglijat, dar nu trebuie uitat că el nu este singurul mijloc de influenţare a opiniei publice. Totodată, în echilibru cu posibilitatea de influenţare a opiniei publice se află şi capacitatea deosebită a sistemului mediatic de a transmite şi crea valoare culturală.

Considerații generale

Televiziunea este principala noastră sursă de informare şi divertisment. Sectorul audiovizual implică interese comerciale majore şi tematici precum diversitatea culturală, serviciile publice şi responsabilitatea socială. Fiecare guvern naţional are o politică proprie a audiovizualului, în timp ce Uniunea stabileşte norme şi orientări în domenii de interes comun, precum deschiderea graniţelor UE şi concurenţa loială.

Initial, sfera audiovizualului ținea exclusiv de competența statelor membre. Abia în anii 80, având în vedere natura economică și culturală a acestui sector, Uniunea Europeana începe să contureze o politica comună în domeniul audiovizualului. Scopul principal al regelementărilor adoptate erau prevenirea fragmentării pieței cinematografice europene ce se confruntă cu o concuranță puternică din partea cinematografiei americane, asigurarea liberei circulații a programelor de televiziune și respectarea particularităților politicilor naționale de susținere a diferitelor canale de televiziune.

Fisiere in arhiva (1):

  • Audiovizualul, Mass-Media si Cultura.docx