Autonomia Locală

1. Principiile de organizare şi funcţionare ale administraţiei publice locale

Administraţia publică, ca şi componentă a sisitemului de organizare socială, presupune existenţa unor principii pe baza cărora să-şi poată întemeia structura şi să-şi ghideze funcţionarea. În Legea nr.215/2001 şi în Constituţia României sunt formulate principiille pe care se întemeiază administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale din România, şi anume:

- principiul autonomiei locale;

- principiile decsentralizării şi deconcentrării serviciilor publice;

- principiul eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale;

- principiul legalităţii;

- principiul consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit.

Ca şi Carta Europeană a Autonomiei Locale, definiţia dată autonomiei locale de către Legea nr.69/1991 lasă deschisă problema criteriilor de repartizare a competenţelor între organele centrale şi locale întrucât aceste texte s-au limitat să vorbească despre dreptul şi capacitatea autorităţilor locale de a soluţiona şi gestiona o parte importantă a treburilor publice.

Totuşi, articolul 120, alin.2 al Constituţiei face unele precizări stipulând că primarii şi consiliile locale rezolvă treburile publice din comune şi oraşe.

Articolul 5 al Legii nr.215/2001 realizează tocmai o delimitare mai exactă a competenţelor autorităţilor administraţiei publice locale, precizând că acestea au dreptul ca, în limitele legii, să aibă iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor care sunt date in mod expres în competenţa altor autorităţi publice. Cu alte cuvinte, noua reglementare instituie obligativitatea stabilirii competenţelor şi atribuţiilor autorităţilor sdministrţiei publice locale, numai prin lege.

Trebuie remarcată precizarea pe care noua lege o face cu privire la caracterul autonomiei locale, aceasta fiind numia administrativă şi financiară, exercitându-se în baza şi în limitele prevăzute de lege.

În concepţia acestei legi, autonomia locală este circumscrisă de consacrarea principiului subsidiarităţii, potrivit căruia exercitarea competenţelor şi atribuţiilor stabilite prin lege revine autorităţilor administraţiei publice locale care se găsesc cel mai aproape de cetăţean.(articolul 7,alin.1)

Totodată se arată că stabilirea de competenţe şi atribuţii pentru alte autorităţi trebuie să ţină seama de amploarea şi de natura răspunderii ce le revine, precum şi de cerinţele de eficienţă şi eficacitate.

Demnă de remarcat este introducerea, într-o formă imperativă, a altor două prevederi, şi anume:

- autorităţile administraţiei publice centrale nu pot stabili sau impune nici un fel de responsabilităţi autorităţilor administraţiei publice locale în procesul de descentralizare a unor servicii publice ori al creării de noi servicii publice, fără asigurarea mijloacelor financiare coresunzătoare pentru realizarea respectivelor responsabilităţi.

- Autorităţile administraţiei publice centrale vor consulta, înainte de adoptarea oricărei decizii, structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, în toate problemele care le privesc în mod direct.

Deosebiri de esenţă între vechea şi noua lege a administraţiei publice locale sunt şi cu privire la dreptul de asociere şi de cooperare al autorităţilor administraţiei publice locale.În timp ce, în vechea lege, referirile la asociere şi cooperare erau numai menţionate la capitolul atribuţiile consiliilor locale, fiind deci atribuţii, în noua lege, asocierea şi cooperarea sunt considerate drepturi ale autorităţilor administraţiei publice locale, ele constând în:

- Dreptul autorităţilor administraţiei publice locale de a coopera şi de a se asocia cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale din ţară sau din străinătate şi drptul de a adrea la asociaţii naţionale şi internaţionale;

- Dreptul de a încheia între ele acorduri şi de a participa,inclusiv prin alocare de fonduri,la iniţierea şi la realizarea unor programe de dezvoltare regională;

- Dreptul consiliilor locale şi consiliilor judeţene din unităţile administrativ-teritoriale limitrofe zonelor de frontieră de a încheia acorduri de cooperare transfrontalieră cu autorităţile similare din ţările vecine în domeniile lor de competenţă şi de a participa la crearea de organisme comune pentru realizarea obiectivelor cooperării transfrontaliere;

- Dreptul consiliior locale şi consiliilor judeţene de a participa cu capital sau cu bunuri,în numele şi în interesul colectivităţilor locale pe care le reprezintă,la constituirea de societăţi comerciale sau la înfiinţarea unor servicii de interes public local ori judeţean,după caz.

De asemenea,legea stabileşte că iniţiativa autorităţilor administraţiei publice locale de a coopera şi de a se asocia cu autorităţi ale administrţiei publice locale din străinătate,precum şi de a adera la o asociaţie internaţională se va face numai pe baza avizului Ministerului Afacerilor Externe şi Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Principiile descentralizării şi deconcentrării serviciilor publice

Principiul descentralizării serviciilor publice este un principiu esenţial al autonomiei locale şi constă în organizarea, funcţionarea, controlul şi desfiinţarea serviciilor publice de către autorităţile administraţiei locale.

Principiul descentralizării serviciilor publice nu are în vedere descentralizarea absolută, adică transferarea tuturor activităţilor de la nivelul central la cel judeţean sau local. Acest lucru nu ar fi necesar, nici oportun, nici posibil, mai ales dacă avem în vedere multitudinea de forme în care se pot organiza serviciile publice.

Astfel, serviciile publice organizate la nivel central sub forma autorităţilor publice (ministere, departamente, direcţii) sunt şi vor exista întotdeauna la acest nivel. Rolul acestor servicii este tocmai de a concepe şi a asigura strategia Guvernului în acel sector de activitate, căreia i se subsumează activităţile practice, concrete realizate la nivelurile inferioare(judeţ, localitate).

2. Principiul de autonomie locală. Generalităţi.

Pentru inţelegerea particularităţilor descentralizării administrative pe baza principiului autonomiei locale,este necesar să cunoaştem care sunt elementele componente ale autonomiei locale.

1.Existenţa unei colectivităţi locale în cadrul unei unităţi administrativ-teritoriale ale statului

Descentralizarea administrativă operează în cadrul unei unităţi administrativ-teritoriale în care colectivitatea socială se deosebeşte de altă unitate administrativ-teritorială,prin specificul nevoilor şi intereselor locale care se disting de interesele generale ale întregii colectivităţi naţionale.