Autoratul si Participatia

Imagine preview
(8/10 din 2 voturi)

Acest referat descrie Autoratul si Participatia.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 15 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: ghe alecu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 4 puncte.

Domeniu: Drept

Cuprins

• Noţiunea de participaţie.p 1
• Condiţiile participaţiei .p 1
• Formele participaţiei.p 2
• Tratamentul juridic al participaţiei.p 3
Răspunderea penală .p 3
Efectele agravante ale participaţiei.p 3
• Formele participaţiei . .p 4
Autoratul-coautoratul.p 4
Instigarea.p 6
Complicitatea.p 10
• Participaţia improprie.p 12
• Bibliografie.p 14

Extras din document

Participatia

Practica sociala ne arata ca tendinta fireasca a omului spre asociere nu are loc numai in cazurile activitatiilor utile societatii ci si in cazul activitatiilor nocive, in domeniul infractionalitatii.Cand oamenii coopereaza, isi unesc eforturile pentru a savarsi fapte prevazute de legea penala, ne gasim in fata asa zisei participatii. La definirea stiintifica a notiunii de participatie trebuie luata in considerare si imprejurarea ca in legea penala sunt prevazute unele fapte care prin natura lor nu pot fi realizate decat prin concursul mai multor persoane (adulterul, bigamia, incestul, etc). In cazul acestor infractiuni ce implica in mod necesar conlucrarea a cel putin doua persoane nu este vorba de o participatie in sens strict, ci de o pluralitate naturala de infractiuni. Si in cazul acestor infractiuni este posibila participatia cand se depaseste numarul de persoane necesare pentru realizarea faptei.

Pe baza celor aratate mai sus putem defini notiunea de participatie astfel: participatia exista cand o fapta prevazuta de legea penala, ce poate fi conceputa ca opera unei singure persoane sau unui numar determinat de persoane este savarsita de un numar de persoane superior celui cerut de legea penala pentru savarsirea faptei. Astfel, daca pentru comiterea faptei se cere o singura persoana si intervin 2 suntem prezenta participatiei ca si in cazul cand pentru realizarea infractiunii se cere un numar de 2 persoane si intervin 3.

Persoanele care contribuie la savarsirea faptei prevazute de legea penala poarta denumirea de participanti. Acestia se impart in 3 categorii: autor, instigator si complici.

Conditiile participatiei

Pentru existenta participatiei se cer urmatoarele conditii:

1. Sa existe o fapta prevazuta de legea penala. Prin prevederile legii penale se intelege atat fapta ajunsa in stadiul consumarii, cat si cea ramasa in stadiul tentativei cu conditia ca tentativa sa fie pedepsita de lege. Daca o persoana a luat hoararea impreuna cu alta sa ucida pe o a treia persoana si au inceput executarea ce a fost intrerupta, vom avea o participatie la tentativa de omor. Deci participatia este posibila si la fapta tentata.

2. Sa existe o cooperare. Pentru ca o persoana sa fie considerata participant este necesar ca ea sa fi cooperat, contribuind intr-o masura oarecare la savarsirea respectivei fapte. O persoana a contribuit la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala cand se stabileste ca a efectuat acte, asctiuni sau inactiuni, care se integreaza in antecedenta cauzala a respectivei fapte. Din cerinta unei cooperari decurge consecinta ca nu se va putea vorbi de participatie atunci cand activitatae desfasurata de o persoana nu a contribuit cu nimic la savarsirea faptei prevazute de legea penala pentru ca nu a fost folositoare sau a intervenit dupa savarsirea respectivei fapte, chair daca are legatura cu acea fapta. Exista situatii cand se desfasoara actiuni anterioare care ar putea fi considerate ajutor, dar nu sunt folositoare: nu va fi participatie daca o persoana procura alteia care sitie ca doreste sa ucida pe o a treia persoana o arma de foc, si autorul comite omorul prin injunghiere; nu va fi participant la furt persoana care dupa savarsirea furtului ascunde lucrurile furate deoarece aceasta activitate este posterioara realizarii furtului si deci faptuitorul nu poate fi pedesit ca participant.

Din aceste conditii ale participatiei reiese ca ea se caracterizeaza prin unitatea de fapte si pluralitati de infractiuni. Din aceste carecteristici se desprind urmatoarele consecinte:

1. Fiind vorba de o singura fapta savarsita prin contributia mai multor persoane, locul comiterii faptei este acelasi pentru toti participantii indiferent de locul unde au fost efectuate actele de participare. Daca pe teritoriul Romaniei s-au efectuat acte de participatie la o fapta comisa in strainatete, locul comiterii este acelasi pentru toti participantii, si pentru cei care au comis actele de participatie pe teritoriul Romaniei. Aceste acte, desi au fost savarsite pe teritoriul Romaniei, li se aplica legea romana dupa principiul teritorialitatii si al personalitatiidar nu dupa regimul participatiei.

2. Fiind vorba de o singura fapta savarsita de mai multe persoane, data comiterii faptei este aceeasi pentru toti participantii, respectiv data consumarii faptei, indiferent de datele la care au fost savarsite actele de participare (exemplu: daca actele de participare-complicitate, instigare s-au savarsit la 1 ianuarie si fapta este savarsita la 1 martie, 1 martie va fi data comiterii infractiunii pentru toti participantii). Aceasta consecinta prezinta o importanta deosebita in practica, in cazurile in care a aparut o lege de amnistie intre data comiterii actului de participatie si data comiterii infractiunii, deoarece de aceasta lege nu vor beneficia participantii, pentru ca fapta se considera savarsita dupa aparitia legii de amnistie.

3. Daca sunt trimise in judecata mai multe persoane pentru aceeasi fapta, instanta stabilind pentru una din eleinexistenta obiectiva a faptei , aceasta constatare se va restrange asupra tuturor participantilor, pentru ca nu se poate concepe o fapta sa existe pentru un participant si sa nu existe pentru altul

4. Fiind vorba de o singura fapta, prescriptia incepe sa curga din acelasi moment pentru toti;

5. Daca intervine o lege de amnistitie ce sterge caracterul penal al faptei, de amnistie vor profita toti participantii, in afara de cazul cand legea conditioneaza aplicarea amnistitiei de persoana infractorului.

Formele de participatie

Participatia se clasifica din mai multe puncte de vedere:

1. Din punct de vedere al rolului pe care il indeplinesc participantii in savarsirea faptei prevazute din legea penala, participatia se imparte in participatie simpla si complexa.

A. Participarea simpla: exista atunci cand toti participantii indeplinesc fapte similare in savarsirea unei infractiuni (cazul coautorului)

B. Participatia complexa: exista atunci cand participantii indeplinesc roluri diferite, acte diferite in savarsirea faptei (de ex un participant determina pe altul) savarsirea faptei prevazute de legea penala, cel ce determina este instigatorul iar cel determinat este instigatul (aceasta forma se numeste instigare), daca o persoana ajuta pe alta la savrsirea unei fapte, cel ajutat se numeste autor iar cel ce ajuta complice (fprma de participatie se numeste complicitate)

2.Din punct de vedere al felului cum ia nastere participatia, acesta se împarte în participaţie preordinată şi spontană .

a) participaţia preordinată - ia naştere pe baza unei înţelegeri prealabile între participanţi.

b) participaţia spontană - ia naştere fără o înţelegere prealabilă; o persoană sau mai multe persoane intervin şi cooperează la fapta săvârşită de altul.

3) În funcţie de natura contribuţiei adusă de participant, participaţia se împarte în

participaţie morală şi materială.

a) participaţia morală - există când priveşte formarea laturii subiective a infracţiunii (ex. La instigare, complicitate morală).

b) participaţia materială - priveşte latura obiectivă a infracţiunii (ex. Actul de lovire, de distrugere etc.).

4) După momentul în care intervine participaţia poate fi prealabilă (anterioară) şi

concomitentă.

a) participaţia prealabilă (anterioară) - există atunci când intervine înainte de a se fi început executarea faptei (instigarea, formarea hotărârii infracţionale).

b) participaţia concomitentă - intervine din momentul începerii executării faptei.

5) După cum se poate sau nu determina rolul îndeplinit de participanţi la săvârşirea faptei, participaţia se împarte în participaţie determinabilă şi indeterminabilă.

a) participaţia determinabilă - există când se poate stabili rolul fiecărui participant.

b) participaţia indeterminabilă - există când la săvârşirea faptei unii au rolul de autor, alţii de complici, dar nu se poate stabili care au fost complici şi care autori.

Fisiere in arhiva (1):

  • Autoratul si Participatia.doc

Alte informatii

prezentat la master -stiinte penale