Autoritatea judecătorească

1. AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ

Autoritatea judecătorească este compusă din Instanțele Judecătorești, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit Legii de organizare judiciară.

Potrivit Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, aceasta are ca obiectiv de bază asigurarea respectării drepturilor la un proces echitabil și judecarea proceselor de către instanțe judecătorești în mod imparțial și independent de orice influențe extranee.

Organizarea judiciară se instituie având ca finalitate asigurarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei prevăzute, în principal, în următoarele documente: Carta internațională a drepturilor omului, Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale, Convenția Organizației Națiunilor Unite asupra drepturilor copilului și Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, precum și pentru garantarea respectării Constituției și a legilor țării.

Autoritatea Judecătorească formează obiectul Capitolului VI din Titlul III ( Autoritățile Publice ) al Constituției României, acest capitol fiind împărțit în cele trei secțiuni enumerate mai sus, și anume Instanțele Judecătorești, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii.

Constituția Cetățenilor presupune separarea reală și totală a Autorității Judecătorești față de celelalte componente ale statului român, condiție primordială pentru asigurarea independenței justiției, față de celelalte componente ale statului, ca și față de orice alți factori de influență.

Constituția Cetățenilor propune ca Autoritatea Judecătorească să fie condusă de un Președinte, ales de popor, ca și Președintele României. Acesta nu va mai fi dator față de nici un politician. El va fi dator și va răspunde numai în fața poporului român, care l-a ales în această înaltă funcție publică. El va numi, în funcție, judecătorii, procurorii, avocații și notarii publici, la propunerea Consiliului Autorității Judecătorești. Va fi eliminat, astfel, traficul de influență exercitat de politicieni asupra judecătorilor și procurorilor, unul din marile focare de corupție din actuala societate românească.

1.1 Instanțele judecătorești

Constituția prevede că justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege. Legea de organizare judiciară menționează că, justiția se realizează prin următoarele instanțe judecătorești:

- Înalta Curte de Casație și Justiție;

- Curți de Apel;

- Tribunale;

- Tribunale Specializate;

- Judecătorii.

Instanțele Judecătorești, constituie prima componentă a autorității judecătorești. Potrivit art.125 din Constituție, justiția se realizează prin Curtea Supremă de Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite prin lege (alin.1) așa cum am enumerat și în textul de mai sus. Este interzisă înființarea de instanțe extraordinare (alin.2).

Aceste doua alineate configurează, organizatoric, sistemul instanțelor judecătorești. Constituantul a considerat că aceasta este formula constituțională cea mai potrivită pentru a permite realizarea unei reforme în justiție.

Constituția a schimbat nu numai denumirea instanței supreme, dar și conținutul, respectiv acela de înaltă instanță de casație, revenind la tradiția noastră juridică antebelică.

Organizarea constituțională a instanțelor judecătorești a fost detaliată prin legi. Astfel, prin Legea nr.92/1992 sunt nominalizate instanțele judecătorești, acestea fiind: judecătoriile, tribunalele, curțile de apel, Curtea Supremă de Justiție. În limitele stabilite prin lege vor funcționa și instanțe militare. Iar prin Legea nr.56/1993, legea Curții Supreme de Justiție, s-a organizat și instanța supremă.

Judecătoriile funcționează în fiecare județ și în municipiul București, circumscripțiile lor fiind stabilite prin hotarâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiției. Numărul și localitățile de reședință ale judecătoriilor sunt prevăzute în Anexa nr.1 a legii de organizare judecătorească. În prezent există 179 de judecătorii, ele reprezentând baza sistemului judiciar.

În fiecare judet functioneaza un tribunal, cu sediul in localitatea de resedinta a judetului si, intrucat, un asemenea tribunal functioneaza si in capitala tarii, municipiul Bucuresti, numarul lor este de 41.