Balistica Judiciară

CLASIFICAREA ARMELOR DE FOC

Prin arme de foc, în sensul prevederilor Legii 17/1996 se întelege acele arme a csror functionare determins aruncarea unuia sau a mai multor proiectile, substante aprinse sau luminoase, ori împrastierea de gaze nocive, iritante sau de neutralizare.

Principiul de functionare se întemeiaza pe forta de expansiune a gazelor provenite din detonarea unei capse ori prin explozia unei încarcaturi.

În Legea 17/1996 art.3 al.2 se face o clasificare a armelor de foc dupa destinatia acestora.

Dupa destinatie

Conform legii armele de foc sunt:

a) Armele militare, confectionate pentru dotarea fortelor armate, folosite în actiuni de neutralizare sau nimicire a personalului si tehnicii de lupta ale inamicului.

Precum si orice alte instrumente, piese sau dispozitive destinate a imobiliza, rani, a ucide ori a distruge, daca prezinta caracteristicile unei arme militare.

b) Armele de tir, cu glont sau cu alice, special fabricate sau confectionate pentru practicarea tirului sportiv, omologate sau recunoscute ca atare de Federatia Româna de Tir.

c) Armele de vânatoare, cu glont, cu alice sau mixte destinate practicarii vânatorii.

d) Armele confectionate special pentru a împrastia gaze nocive, iritante sau de neutralizare.

e) Arme ascunse astfel fabricate sau confectionate încât existenta lor sa nu fie vizibila sau bsnuita.

f) Armele de panoplie, fscute inofensive, dacs,prin valoarea lor istorics, stiintifics sau care constituie daruri ori recompense sau amintiri, sunt destinate a fi psstrate în institutii de culturs si arts, asociatii cultural-artistice si sportive sau în panopli personale.

În aceasts categorie se includ si acele arme de foc, în stare de functionare, care constituie raritsti sau prezints, valoare pentru institutiile de specialitate.

g) Armele de recuzits, fscute inofensive, destinate a fi folosite în activitatea artistics sau de productie cinematografics.

Sunt considerate arme de foc si ansamblurile, subansamblurile si dispozitivele care se pot constitui si pot functiona ca arme de foc.

În art.4 al legii 17/1996 este statuat ce întelegem prin munitii, respectiv: cartusele, proiectilele si încsrcsturile de orice fel, care pot fi întrebuintate la armele prevszute în art.3.

Dupa constructia canalului tevii

Raportat la acest criteriu de clasificare armele sunt:

-arme cu teavs liss, care au peretii interiori ai tevii netezi, cum sunt: arme de vânstoare cu alice, arme de tir redus, pitoalele lansatoare de rachete, arme militare de asalt cu teavs liss;

-arme cu teavs ghintuits sunt atât armele destinate vânstorii care au teavs ghintuits, dar in special arme militare:pustile, pustile mitraliers, pistoalele mitraliers, pistoalele, revolverele, etc.;

-arme cu tevi combinate, având una sau dous tevi lise si una ghintuits.

Dupa lungimea tevii

Conform acestui criteriu armele se clasifics in:

- arme cu teavs lungs 50-80 cm (pustile, carabinele, pustile mitraliers, armele de vânstoare, armele de tir cu glont);

- arme cu teavs mijlocie 20-50 cm (pistoalele mitraliers);

- arme cu teavs scurts 3-20 cm (pistoale, revolvere).

Dups modul de functionare al armelor

Regimul de functionare al armelor de foc difers de la un model de arms la altul. Unele tipuri de arms functioneazs în regim automat, altele semiautomat, înss exists si arme care functioneazs în regim foc, loviturs cu loviturs.

Principiile de functionare difers, de asemenea, de la caz la caz. Anumite tipuri de arme utilizeazs forta gazelor rezultate în urma împuscsturii, pentru re armare, altele utilizeazs energia de recul, iar cele mai simple functioneazs pur si simplu mecanic.

Pentru a ilustra modul de functionare al armelor de foc vom prezenta câteva tipuri si principiile care stau la baza functionsrii lor.

- arme simple -arme de vânstoare cu tevi lise sau combinate, arme de tir cu un singur cartus, anumite tipuri de revolvere;

URMELE FORMATE PRIN ÎMPUSCARE

URMELE PRINCIPALE

URMELE CREATE DE INTERIORUL TEVII ARMEI

DE PROIECTIL

Ca urmare a actiunii mecanismului de dare a focului, se produce impuscstura. Initial se aprinde incsrcstura capsei care are o sensibilitate deosebits la actiuni mecanice si care aprinde pulberea de azvârlire. Urmare a acestui proces, se degajs o mare cantitate de gaze, presiunea gazelor face posibils expulzarea proiectilului pe canalul tevii spre exterior.

La trecerea glontului prin canalul tevii, suprafata acestuia va intâlni opozitia reliefului format de ghinturi. Proiectilele au diametrul mai mare decât interiorul tevii armei, inss, csmasa proiectilelor fiind confectionats din cupru sau alams se taie in ghinturi, umplând profilul canalului tevii.

Glontul intrând in ghinturi, alsturat miscsrii de inaintare i se va imprima si o miscare spirals. Miscarea de rotatie a rotatiei a glontului este foarte mics in canalul tevii, ea crescând dups iesirea din teavs.