Cuprins
- 1.INTRODUCERE ... 3
- 2. ELEMENTELE INFRACȚIUNII ..3
- 2.1. Obiectul infracțiunii 3
- 2.2. Subiectul infracțiunii ...6
- 2.3. Latura obiectivă ...8
- 2.4. Latura subiectivă .17
- 3. FORME INFRACȚIONALE .18
- 4. EXPERTIZA 18
- BIBLIOGRAFIE .. 22
Extras din referat
1.INTRODUCERE
Potrivit art. 241 C. pen.: „(1) Fapta persoanei care, în frauda creditorilor:
a) falsifică, sustrage sau distruge evidențele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia;
b) înfățișează datorii inexistente sau prezintă în registrele debitorului, în alt act sau în situația financiară sume nedatorate;
c) înstrăinează, în caz de insolvență a debitorului, o parte din active se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.
(2) Acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate”.
2. ELEMENTELE INFRACȚIUNII
2.1 OBIECTUL INFRACȚIUNII
a) Obiectul juridic
Obiectul juridic al infracțiunii de bancrută frauduloasă este format din relațiile sociale privind dreptul de gaj general al creditorilor asupra patrimoniului debitorilor lor, cele privind îndeplinirea, în conformitate cu legea, a obligațiilor ce revin persoanelor implicate în afaceri și cele referitoare la valorile sociale protejate în secundar
Fiind o infracțiune complexă, bancruta frauduloasă are atât un obiect juridic principal, cât și unul secundar (adiacent) .
Obiectul juridic principal este constituit din relațiile sociale referitoare la protecția creditorilor față de datornicii lor care nu respectă regulile de afaceri. Prin săvârșirea infracțiunii de bancrută frauduloasă este lezat, în cvasitotalitatea cazurilor, dreptul de gaj general al creditorilor comerciali .
Obiectul juridic secundar al infracțiunii este reprezentat de relațiile sociale referitoare la valorile adiacent proteguite, care diferă în funcție de natura faptelor prevăzute de legea penală absorbite în conținutul infracțiunii de bancrută frauduloasă (falsul material, falsul intelectual, sustragerea sau distrugerea de înscrisuri etc.) .
În cazul modalităților normative prevăzute în art. 241 alin. (1) lit. a) C. pen., obiectul juridic adiacent este identic cu cel al infracțiunilor de fals (intelectual și material), de sustragere sau distrugere de înscrisuri, gestiune frauduloasă și înșelăciune.
Obiectul juridic secundar al bancrutei frauduloase în modalitatea prevăzută de
art. 241 alin. (1) lit. a), realizată prin falsificarea evidențelor debitorului, este constituit din relațiile sociale privind încrederea (fides publica) pe care oamenii trebuie să o aibă în evidențele debitorului, care are obligația să le țină potrivit legii, în sensul că acestea trebuie să reflecte adevărul operațiunilor derulate de acesta.
Obiectul juridic secundar al bancrutei frauduloase, în modalitatea prevăzută de art. 241 alin. (1) lit. a) C. pen., comisă prin sustragerea evidențelor debitorului, este format din relațiile sociale privitoare la protecția înscrisurilor care, potrivit legii, constituie documente ce reflectă operațiunile patrimoniale derulate de către debitor.
Obiectul juridic secundar al bancrutei frauduloase, în modalitatea prevăzută de art. 241 alin. (1) lit. a) C. pen., săvârșită prin distrugerea evidențelor debitorului, este constituit din relațiile sociale referitoare la ocrotirea acestor documente contra activităților prin care asemenea documente ar putea fi desființate.
Obiectul juridic secundar al bancrutei frauduloase, în modalitatea prevăzută de art. 241 alin. (1) lit. a) C. pen., realizată prin ascunderea unei părți a averii debitorului, este format din relațiile sociale privitoare la activitatea de serviciu, dacă ascunderea îmbracă haina unui abuz în serviciu, sau cele de natură patrimonială ori fiscală, dacă ascunderea este săvârșită în alte condiții. De exemplu, când ascunderea realizează conținutul unei evaziuni fiscale incriminate de Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.
Dacă bancruta se comite în condițiile art. 241 alin. (1) lit. b), respectiv prin înfățișarea de datorii inexistente sau prin prezentarea în registrele debitorului, în alt act sau în situația financiară de sume nedatorate, obiectul secundar este format din relațiile sociale privitoare la activitatea de serviciu, dacă fapta îmbracă haina unui abuz în serviciu, sau din relațiile sociale de natură fiscală, dacă fapta a fost comisă pentru fraudarea unui creditor fiscal.
Infracțiunea de bancrută frauduloasă are obiect juridic secundar și în cazul modalității prevăzute de art. 241 alin. (1) lit. c). Acesta constă în relațiile sociale privind activitatea de serviciu, dacă fapta constituie un abuz în serviciu, sau în relațiile sociale de natură fiscală, dacă fapta a fost comisă pentru fraudarea unui creditor fiscal.
Bibliografie
- V. Pașca, Bancruta frauduloasă, Ed. Lumina Lex, 2005;
- V. Bercheșan, N. Grofu, Investigarea criminalistica a infractiunilor de evaziune fiscala si bancruta frauduloasa, Editura:Little Star, 2003;
- Noul Cod penal comentat. Partea specială, vol. II, Ed. Universul Juridic, București, 2012;
- L.N. Pârvu, Bancruta frauduloasă în reglementarea legii privind procedura insolvenței, în RDC nr. 12/2006;
- Infracțiuni de fals, în V. Dongoroz ș.a., Explicații teoretice ale Codului penal român. Partea specială, vol. IV, Ed. Academiei, București, 1972;
- A. Ungureanu, A. Ciopraga, Dispoziții penale din legi speciale române - comentate și adnotate cu jurisprudență și doctrină, vol. II, Ed. Lumina Lex, București, 1996;
- V. Pașca, Falimentul fraudulos, Ed. Lumina Lex, 2005;
- M. Zarafiu, Bancruta frauduloasă, infracțiune din domeniul afacerilor, în „Revista de drept penal” nr. 2/2001;
- Mihail Udroiu, Procedură penală. Partea generală, ed. 6. Ed. C.H. Beck, 2019
Preview document
Conținut arhivă zip
- Bancruta frauduloasa.docx