Cuprins
- 1.Notiune
- 2.Continutul biletului la ordin
- 3.Avantajele plătii prin biletul la ordin
- 4.Scadenta biletului la ordin
- 5.Avalizarea biletului la ordin
Extras din referat
1.Notiune
În literatura de specialitate şi în practica financiară biletul la ordin este denumit uzual instrument de plată, fiind un înscris cu conţinut şi formă consacrat pe baza unor norme acceptate, reprezentând pentru cel ce o deţine (beneficiar) drepturi ce pot fi încasate, la vedere sau la termen, în funcţie de valoarea lor determinată.
Biletul la ordin este un instrument de plată (sau titlu de credit) prin care emitentul îşi ia angajamentul de a plăti la o anumită dată, o sumă determinată beneficiarului sau posesorului legitim al instrumentului. Biletul la ordin pune în legătură în procesul creării sale două persoane: emitentul şi beneficiarul. Emitentul, în calitate de debitor se obligă să plătească o sumă de bani la un anumit termen sau la prezentare unui beneficiar aflat în calitate de creditor.
În România biletul la ordin, ca şi cambia, este reglementat juridic prin Legea Nr. 58 din 1934, care îşi păstrează valabilitatea şi este în concordanţă cu principiile de drept în materie şi în comertul internaţional.
2.Continutul biletului la ordin
Legea nr. 58/1934 prevede menţiunile esenţiale pe care trebuie să le cuprindă un bilet la ordin, şi anume:
-denumirea de bilet la ordin;
-data emisiunii;
-cadenţa;
-menţionarea obligaţie personale şi necondiţionate de a plăti suma de bani;
-numele beneficiarului;
-semnătura subscriitorului sau a emitentului;
-locul de plată.
Spre deosebire de cambie, în biletul la ordin nu figurează numele trasului, deoarece tragătorul şi trasul se identifică cu persoana emitentului. Tot spre deosebire de cambie, care este creată la initiaţiva creditorului, biletul la ordin este creat la initiaţiva debitorului.Biletul la ordin poate fi transmis prin gir şi poate fi garantat prin aval.
3.Avantajele plătii prin biletul la ordin
Faţă de ordinul de plată, efectuarea plăţii prin bilet la ordin are un mare avantaj şi anume că la scadenţă, biletul la ordin devine titlu excecutoriu. Din punct de vedere practic aceasta însemnă că dacă debitorul nu şi-a achitat datoria, creditorul poate să treacă la executarea silită a acestuia, eliminându-se faza îndelungată a judecăţii şi obţinerii unei hotărâri definitive care să fie ulterior învestită cu formulă executorie.
Singura cale de atac împotriva executării biletului la ordin, opozitia la executare, poate fi intentată potrivit art. 62 din Legea nr. 58/1934 asupra acestuia în termen de 5 zile de la data primirii somatiei de executare de către debitor, iar nu de la data comunicării actului de procedură, cum este prevăzut în general.
Cu privire la emiterea biletelor la ordin fără acoperire în cont, se constată că, în cazul în care biletul la ordin nu este emis în conditiile prevăzute în art. 104 pct. 2 din Legea nr. 58/1934, sunt aplicabile dispozitiile acestei legi privitoare la gir, scadentă, plată, actiunea sau executarea cambială, regres în caz de neplată și protest, fapta neconstituind infractiune, ci se situează în domeniul dreptului civil.
În cazul în care, însă, prin emiterea biletului la ordin fără acoperire creditorul este indus în eroare, în scopul obtinerii unui folos material injust și dacă s-a cauzat acestuia o pagubă, fapta constituie infractiunea de înșelăciune în conventii prevazută în art. 215 alin. (3) C. pen.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Biletul la Ordin.doc