Căile extraordinare de atac - recursul

Poate fi definit prin urmatoarele atribute ale sale:

1) Recursul este o cale extraordinara de atac, el putand fi exercitat numai pentru motivele expres si limitativ prevazute de lege (art. 304, C.pr.civ., articol care se refera la zece asemenea motive). Acesta poate fi exercitat numai impotriva anumitor hotarari, care nu sunt susceptibile de apel sau in legatura cu care s-a pronuntat deja instanta de apel. In recurs nu sunt admise probe noi, cu exceptia inscrisurilor.

2) Recursul este o cale de atac comuna, deoarece se afla la dispozitia partilor din proces.

3) Este nedevolutiv. Astfel, instanta, chiar admitand recursul, nu va proceda la o noua judecata in fond, ci va reforma hotararea doar in raport cu motivul (motivele) invocate de parte, cu exceptia cazului cand recursul s-a exercitat in conditiile art. 3041, C.pr.civ., si anume atunci cand recursul este prima cale de atac, in lipsa apelu-lui, situatie in care recursul trebuie sa aiba un efect devolutiv.

4) Este o cale de atac de reformare. Se solutioneaza de catre instanta ierarhic superioara aceleia care a pronuntat hotararea atacata.

5) In principiu, exercitarea recursului nu suspenda punerea in executare a ho-tararii atacate, exceptand urmatoarele doua situatii:

- Cand obiectul litigiului il constituie demolarea de constructii sau ridicarea unor plantatii sau a altor lucrari prinse de sol;

- Cand partea solicita suspendarea si instanta de recurs admite cererea, dar numai cu plata unei cautiuni;

6) Este o cale de atac subsecventa. Astfel, cand legea prevede si calea de atac a apelului, recursul nu poate fi exercitat omisio medio (adica evitand apelul).

Aspecte specifice ale judecatii in recurs

Termenul de recurs, daca legea nu prevede expres altfel, este de 15 zile. Incepe sa curga de la comunicarea hotararii atacate. Uneori, legea prevede un termen mai scurt. De exemplu, in materia conflictelor de competenta sau a ordonantei presedintiale, termenul este de 5 zile. Alteori, legea prevede ca termenul de recurs incepe sa curga de la pronuntarea hotararii (in materia perimarii judecatii sau a de-clinarii competentei).

In materie de recurs opereaza cele trei situatii de echipolenta ca si la apel, cand termenul curge de la un alt moment decat cel de la comunicarea hotararii.

Fiind tot un termen pe zile, in baza art. 101, C.pr.civ., el se calculeaza pe zile libere. Ca si la apel, sub sanctiunea nulitatii recursului, acesta trebuie sa fie depus la instanta al carei hotarare se ataca. Motivele de recurs pot fi depuse si direct la instanta de control judiciar.

Obiectul recursului il constituie urmatoarele categorii de hotarari:

1) Hotararile care, potrivit legii, nu sunt susceptibile de apel:

- Hotararile in materia conflictelor de competenta, in materia perimarii;

- Hotararile date in cazul renuntarii la dreptul dedus judecatii;

- Hotararile date pe baza unei tranzactii;

- Hotararile date in materie de contencios administrativ;

- Ordonanta presedintiala;

- Incheierea pentru luarea masurii asiguratorii a sechestrului;

- Hotararile date in materie comerciala;

- Hotararile date in conditiile art. 2821, C.pr.civ.;

2) Hotararile date in apel.

3) Hotararile date de catre alte organe de jurisdictie decat instantele de jude-cata, in conditiile legilor speciale.

4) Unele incheieri judecatoresti care se ataca separat de fond si mai inaintea judecarii fondului:

- Incheierile prin care se dispune suspendarea judecatii, pentru asigurarea unor dovezi pe cale principala;

- Incheierile prin care se lamureste dispozitivul hotararii pronuntate sau prin care se ia act de renuntarea la judecata;

Subiectele recursului sunt: partile, Ministerul Public sau alte autoritati pre-vazute de lege (autoritatea tutelara).

Motivele de recurs sunt expres si limitativ prevazute de lege (10):

1) In cazul in care instanta care a pronuntat hotararea nu a fost alcatuita cores-punzator normelor referitoare la completele de judecata.

2) Cand la pronuntarea hotararii nu s-a respectat principiul continuitatii, adica hotararea a fost data de catre alti judecatori decat aceia care au participat la punerea concluziilor in fond.

3) Cand s-au incalcat reglementarile cu privire la competenta.

4) Cand s-a savarsit un exces de putere, adica cand s-a incalcat principiul se-paratiei puterilor, instanta rezolvand o cerere ce trebuie rezolvata de o alta autoritate publica.

5) In cazul in care nu s-au respectat alte reguli de procedura pentru care art. 105, C.pr.civ. prevede sanctiunea nulitatii.

In cazul acestor cinci motive, instanta de recurs procedeaza la casarea hotara-rii atacate. Pentru urmatoarele cinci motive, instanta de recurs va proceda la modifi-carea hotararii atacate.

6) Cand instanta care a pronuntat hotararea atacata s-a pronuntat plus sau ultra petita.

7) Cand hotararea atacata nu cuprinde motivele care au stat la baza ei sau aceste motive sunt contradictorii.

8) Cand instanta a pronuntat o hotarare gresita, intrucat neintemeiat a schim-bat natura actului dedus judecatii sau intelesul neindoielnic al acelui act.

9) Cand hotararea pronuntata este lipsita de temei legal sau cand instanta a aplicat gresit legea.

10) In cazul in care instanta nu a examinat un mijloc de aparare al partii sau o dovada care ar fi fost hotaratoare pentru pronuntarea unei solutii corecte.

Judecata in recurs

In recurs, judecata incepe cu un raport prezentat de catre judecatorul din complet care a fost desemnat sa-l intocmeasca.