Cambia

1. Notiune si clasificarea titlurilor comerciale de valoare

Unul dintre instrumentele juridice prin intermediul carora circula valorile patrimoniale il reprezinta titlul de valoare, inscris care incorporeaza o valoare patrimoniala si a carui transmitere are ca efect transmiterea dreptului incorporat. Sunt astfel de titluri: cambia, biletul la ordin, actiunea, obligatiunea, etc.

Titlul comercial de valoare reprezinta inscrisul in temeiul caruia posesorul sau legitim este indrituit sa exercite, la o data determinata, dreptul aratat in inscris.

In mod traditional, titlurile comerciale de valoare sunt clasificate dupa continutul lor, dupa modul in care circula si dupa cauza lor .

- In functie de continutul lor, titlurile de valoare se impart in:

1. Efecte de comert, care reprezinta inscrisuri ce confera posesorilor legitimi dreptul la plata unei sume de bani. Sunt efecte de comert cambia (inscrisul prin care o persoana da dispozitie altei persoane sa plateasca o suma de bani, la scadenta, unei a treia persoane sau la ordinul acesteia), biletul la ordin (inscrisul prin care o persoana se obliga sa plateasca o suma de bani la scadenta unei alte persoane sau la ordinul acesteia) si cecul (inscrisul prin care o persoana da ordin unei banci la care are un disponibil sa plateasca o suma de bani unei persoane sau la ordinul acesteia).

2. Valori mobiliare, care sunt inscrisuri ce confera titularilor anumite drepturi complexe, patrimoniale si personal nepatrimoniale. Fac parte din aceasta categorie actiunile (titluri reprezentative ale contributiei asociatilor la capitalul unei societati comerciale, care confera posesorilor calitatea de acfionar si dreprurile decurgand din aceasta) si obligatiunile (inscrisuri emise de o societate comerciala in schimbul sumelor de bani imprumutate, care incorporeaza obligatia societatii de a rambursa aceste sume si de a plati dobanzile aferente). Actiunile si obligatiunile sunt titluri de valoare negociabile.

3. Titluri reprezentative ale marfurilor, care reprezinta inscrisuri ce confera posesorului un drept real (de proprietate sau de garantie reala mobiliara) asupra unor marfuri aflate in deposite etc. Fac parte din aceasta categoric: conosamentul (inscrisul eliberat de comandantul sau armatorul navei cu care se transporta marfurile, atestand incarcarea acestora pentru a fi transportate), recipisa de depozit (inscrisul ce confera titularului dreptul de proprietate asupra marfurilor depozitate in magazii specializate) si warantul (inscrisul care confera calitatea de titular al unui drept de garantie reala mobiliara asupra marfurilor depozitate). Aceste titluri inlocuiesc marfurile si pot circula in locul acestora, in conditiile legii.

- In functie de modul in care circula, titlurile de valoare se clasifica in:

1. Titluri nominative, care individualizeaza pe titularul dreptului prin aratarea numelui acestuia. Titlul nominativ se transmite prin cesiune, care presupune, de regula, inscrierea unei mentiuni pe titlu si predarea titlului catre cesionar.

2. Titluri la ordin, care reprezinta inscrisurile ce cuprind drepturi care pot fi exercitate numai de o persoana determinata (primul beneficiar) sau de o alta persoana careia i-au fost transmise prin gir si care exercita drepturile ,,la ordinul" beneficiarului. Girul reprezinta o menfiune translativa de drepturi facuta de posesorul titlului pe titlu, cu precizarea numelui dobanditorului.

3. Titluri la purtator, care sunt inscrisuri ce incorporeaza anumite drepturi, fara sa determine persoana titularului acestora. Titularul drepturilor va fi posesorul legitim al titlului. Titlurile la purtator se transmit prin simpla remitere materiaia a inscrisului.

- In functie de cauza lor, titlurile de valoare se impart in:

1. Titluri cauzale, care reprezinta inscrisuri ce mentioneaza cauza obligatiei incorporate (spre exemplu, actiunile, obligatiunile, conosamentul). Pentru exercitarea dreptului de catre titular este necesara mentionarea expresa a acestei cauze.

2. Titluri abstracte, care incorporeaza dreptul si obligatia corelativa, fara mentionarea cauzei acesteia (cambia, biletul la ordin). Cauza obligatiei nu are nici o influenza asupra exercitarii dreptului din titlu.

Titlurile de credit.

Titlurile de credit, instrumente importante ale creditului comercial, reprezinta o specie a titlurilor comerciale de valoare.

Titlul de credit reprezinta inscrisul care constata existenta unei creante pe termen scurt in beneficiul definatorului si in temeiul caruia posesorul sau legitim este indrituit sa exercite dreptul aratat in inscris.

Titlurile de credit propriu-zise cuprind cambia (inscrisul prin care emitentul da dispozitie trasului sa plateasca la scadenta o suma de bani beneficiarului sau la ordinul acestuia) si biletul la ordin (inscrisul prin care emitentul se obliga sa plateasca o suma de bani la scadenta beneficiarului sau la ordinul acestuia). Titlul poate fi emis, asadar, fie de catre debitorul care cumuleaza si calitatea de creditor intr-un alt raport juridic (cambia), fie de catre simplul debitor (biletul la ordin).

Aceste titluri sunt, in principiu, utilizate de catre beneficiar pentru a obtine plata creantei la scadenta. Beneficiarul titlului nu este, insa, obligat sa il conserve pana la scadenta. Titlul fiind la ordin, beneficiarul are posibilitatea fie de a-1 transmite propriului creditor, pentru plata datoriei pe care o are fata de acesta, fie de a transforma creditul comercial in credit bancar, prin scontarea titlului la o institute de credit.

Denumirea separate de billet la ordin sau de cambia trebuie atribuita unei simple nuante care arata “cui” sa I se faca plata. Daca titlul contine numai obligatia de a plati, suntem in prezenta unui billet la ordin. Daca el contine o obligatie de a face sa se plateasca cuiva, suntem in fata unei cambii. 57

Reprezentand inscrisuri constatatoare ale unei creante banesti, cambia si biletul la ordin circula in locul banilor, conferind detinatorului titlului dreptul de a ii incasa la scadenta.

2. Cambia - Notiunea si reglementarea cambiei

Cadrul juridic general de reglementare a cambiei il reprezinta Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin.

Datorita folosirii ei pe scara larga si in raporturile internationale comerciale, cambia a facut obiectul unei reglementari juridice unitare. In anul 1930 s-a incheiat la Geneva conventia referitoare la legea uniforma a cambiei si a biletului la ordin.

Prin OG /1993 au fost aduse unele modificari si completari Legii 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin.

Legea nu da o definitie a cambiei, astfel ca sarcina de a o elabora i-a revenit doctrinei. Cambia este definita ca fiind inscrisul prin care o persoana, numita tragator sau emitent, da dispozitie altei persoane, numita tras, sa plateasca la scadenta o suma de bani unei a treia persoane, numita beneficiar, sau la ordinul acesteia.

Cambia este un titlu de credit sub semnatura privata, care pune in legatura, in procesul crearii sale, trei persoane: