Camera preliminară

Discutăm despre Camera preliminară în contextul necesității asigurării cerințelor de legalitate, celeritate și echitate a procesului penal, aceasta fiind creată cu scopul de implementa un sistem legislativ modern care să reducă durata excesivă a procedurilor legale în faza de judecată, aspect sancționat de către Curtea Europeana a Drepturilor Omului, și să asigure legalitatea trimiterii în judecată și administrarea corctă a probelor din proces.

Luând în considerare art. 3 din Codul de Procedura Penală, în contextul separării funcțiilor juridiciare, funcțiile procesuale sunt delimitate clar, funcția camerei preliminare fiind reglementată clar.

“Separarea funcţiilor judiciare

(1) În procesul penal se exercită următoarele funcţii judiciare:

a) funcţia de urmărire penală;

b) funcţia de dispoziţie asupra drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei în faza de urmărire penală;

c) funcţia de verificare a legalităţii trimiterii sau netrimiterii în judecată;

d) funcţia de judecată.

(2) Funcţiile judiciare se exercită din oficiu, în afară de cazul când, prin lege, se dispune altfel.

(3) În desfăşurarea aceluiaşi proces penal, exercitarea unei funcţii judiciare este incompatibilă cu exercitarea unei alte funcţii judiciare, cu excepţia celei prevăzute la alin. (1) lit. b), care este compatibilă cu funcţia de verificare a legalităţii trimiterii sau netrimiterii în judecată.

(4) În exercitarea funcţiei de urmărire penală, procurorul şi organele de cercetare penală strâng probele necesare pentru a se constata dacă există sau nu temeiuri de trimitere în judecată.

(5) Asupra actelor şi măsurilor din cadrul urmăririi penale, care restrâng drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, dispune judecătorul desemnat cu atribuţii în acest sens, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.

(6) Asupra legalităţii actului de trimitere în judecată şi probelor pe care se bazează acesta, precum şi a legalităţii soluţiilor de netrimitere în judecată se pronunţă judecătorul de cameră preliminară, în condiţiile legii.

(7) Judecata se realizează de către instanţă, în complete legal constituite.”

Observăm că judecătorul de camera preliminară este menționat în cadrul procedurilor legale și acționează ca un filtru asigurându-se că la judecata de fond ajung numai dosarele bine documentate și susținute pe baza unor probe clare și solide.

Instituția Camerei preliminare este reglementată de Codul de Procedura Penală în Titlul II - Camera preliminară.

2. Aspecte specifice ale activității Camerei preliminare

Obiectul procedurii în camera preliminară, așa cum este reglementat de art. 342 din Codul de Procedură Penală este de a verifica legalitatea sesizării instanței de judecată, legalitatea administrării probelor și a demersurilor effectuate de organelle de urmărire penală.

De asemenea, Codul de procedură penală mai face referire la Camera preliminară în art. 54, mentionând clar care sunt competențele judecătorului de camera preliminară, și anume:

“a) verifică legalitatea trimiterii în judecată dispuse de procuror;

b) verifică legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală;

c) soluţionează plângerile împotriva soluţiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată;

d) soluţionează alte situaţii expres prevăzute de lege”

Durata procedurii camerei preliminare poate fi cuprinsă între minimum 15 și maximum 30 de zile de la data înregistrării la instanță. Aceasta perioadă este strict reglementată de Art. 343 din Codul de Procedură Penală.

Această limitare în timp poate fi considerată o măsură de prevenire a prelungirii excesive a procesului penal, ajutând la derularea cu celeritate a procedurilor necesare pentru finalizarea acestuia.