Caracteristica procedeelor de ridicare a probelor

Introducere

Situaţia unei vădite creşteri a criminalităţii, cu care se confruntă în prezent societatea, în perioada de tranziţie, impune în mod imperios majorarea la maximum a randamentului activităţii tuturor organelor de protecţie a ordinii sociale, în special a celor cu funcţie de urmărire penală. Combaterea eficientă a criminalităţii prin descoperirea la timp şi cercetarea prin metode ştiinţifice şi în conformitate cu cerinţele legii, este unul dintre imperativele determinante privind crearea condiţiilor propice devenirii unui stat de drept .

În realizarea acestui deziderat un rol deosebit îi revine procedurii penale care contribuie la creşterea eficienţei luptei împotriva criminalităţii. Numai folosind cu abilitate tehnicile şi metodele legale, organul de drept poate să asigure dovedirea infracţiunii şi vinovăţiei, să soluţioneze în mod legal şi echitabil o cauză penală.

Fiecare act infracţional se desfăşoară într-un anumit spaţiu. El este legat de intervenţia omului. Infractorul, utilizînd diverse mijloace, mecanisme, obiecte sau substanţe, oricît de pregătit ar fi sau cum nu s-ar strădui, lasă în lumea materială urme ale activităţii infracţionale. Depistarea la timp, fixarea, examinarea, ridicarea şi valorificarea acestor urme au o deosebită importanţă pentru, prevenirea şi descoperirea infracţiunilor.

Legislaţia de procedură penală în vigoare prevede efectuarea de către organele de urmărire penală a cercetării la faţa locului, specificată în art.118 al Codului de Procedură Penală al Republicii Moldova.

Locul unde făptuitorul şi-a desfăşurat activitatea infracţională sau locul unde au parvenit consecinţele infracţiunii sau au fost depistate urme ale săvîrşirii faptei prejudiciabile, reprezintă sursa celor mai ample şi tot odată mai obiective date faptice.

Cercetarea la faţa locului, problemă care va fi tratată în lucrare constituie una dintre cele complicate şi mai importante acţiuni de urmărire penală, ale cărei rezultat condiţionează, de obicei, nu numai determinarea direcţiei, ci şi anumite activităţi procedurale sau de investigaţie operativă.

Lucrarea dată are drept scop cercetarea aprofundată a cercetării la faţa locului şi importanţa acesteia în aflarea adevărului, la descoperirea infracţiunilor şi a persoanelor care le au comis.

În lucrarea dată m-am străduit să descriu probleme privind noţiunea, sarcinile, trăsăturile caracteristice, importanţa, ordinea procesuală de efectuare a cercetării la faţa locului şi nu în ultimul rînd şi documentarea acestor acţiuni .

Am ales să abordez această temă din motivul că prezintă un interes deosebit în activitatea organelor de urmărire penală la descoperirea infracţiunilor.

§1. Noţiunea, sarcinile, scopul, principiile, trăsăturile caracteristice şi importanţa cercetării la faţa locului.

1.1 Noţiunea, sarcinile, scopul şi importanţa cercetării la faţa locului.

Printre activităţile importante care contribuie la realizarea scopului procesului penal, în vederea aflării adevărului, se enumără şi cercetarea la faţa locului.Cercetarea la faţa locului ocupă un loc important în procesul probaţiunii şi ea poate fi de mai multe feluri.

După cum deja am observat tema care va fi tratată în această lucrare va fi ”cercetarea la faţa locului”. Pentru o mai bună înţelegere a acestei noţiuni este necesar ai da o definiţie corespunzătoare.

Cercetarea la faţa locului reprezintă este un procedeu probatoriu care constă în cercetarea amănunţită a locului unde s-a desăvîrşit activitatea infracţională, cu scopul de a cunoaşte exact situaţia locului săvîrşirii infracţiunii, de a descoperi, fixa şi ridica urmele infracţiunii, de a stabili poziţia şi starea mijloacelor materiale de probă în vederea stabilirii naturii şi împrejurărilor comiterii infracţiunii.

În majoritatea surselor cercetate noţiunea cercetării la faţa locului au un conţinut asemănător cu conţinutul dat de dicţionarul de procedură penală.

Aş dori să menţionez şi faptul că în literatura de specialitate se mai întîlneşte şi noţiunea de loc al săvîrşirii infracţiunii, acest termen este mai des întîlnit în literatura de specialitate română, de aceea ne vom permite pe parcursul lucrări de a utiliza şi această noţiune.