Cauzele de Nulitate Absolută ale Căsătoriei

Cauzele de nulitate absolută ale căsătoriei

1. Noţiuni generale

Nulitatea căsătoriei este reglementată în articolele 19-24 din Codul Familiei.

Codul Familiei prevede drept cauze de nulitate absolută ale căsătoriei nerespectarea vârstei matrimoniale, încheierea căsătoriei într-e persoane care au calitatea de persoane căsătorite, între persoane care sunt rude naturale în linie dreaptă ori în linie colaterală până la gradul patru inclusiv, între cel care adoptă şi ascendenţii lui, pe de o parte, şi cel adoptat şi descendenţii acestuia, pe de altă parte. Este nulă absolut şi căsătoria încheiată de către alienatul sau debilul mintal ori de către cel lipsit vremelnic de facultăţile mintale, cât timp nu are discernământ asupra faptelor sale, căsătoria încheiată în lipsa publicităţii prevăzute de lege şi în lipsa consimţământului soţilor la căsătorie dat personal, actual, liber, public, în prezenţa a doi martori, la sediul primăriei şi în faţa ofiţerului de stare civilă.

Alături de aceste cauze de nulitate absolută prevăzute de lege, există încă două cauze care nu sunt reglementate expres de lege şi care sunt: încheierea căsătoriei între persoane de acelaşi sex şi căsătoria fictivă.

Nulitatea este o sancţiune care intrevine în cazul în care nu se respectă, la încheierea unui act juridic, condiţiile de validitate. Nulitatea absolută intervine atunci când este nerespectată la încheierea unui act juridic, o normă care ocroteşte un interes general. Nulitatea absolută poate fi invocată de oricine are interes şi este imprescriptibilă. De asemenea, nulitatea absolută nu poate fi acoperită prin confirmare.

2. Cauzele de nulitate absolută ale căsătoriei

2.1. Căsătoria încheiată între persoane de acelaşi sex

Un prim argument, pentru ca o căsătorie încheiată între persoane de acelaşi sex să fie nulă absolut, este faptul că o astfel de căsătorie nu va putea îndeplini niciodată scopul principal al căsătoriei, şi anume acela de a se întemeia o familie.

O asemenea căsătorie este fundamentată pe o cauză ilicită.

În sensul aceste cauze de nulitate, dăm ca exemplu o speţa a Tribunalului Suprem în care, în cuprinsul acţiunii reclamantul arată că motivul nulităţii căsătoriei constă în faptul că pârâta are o malformaţie genitală, că pentru eventuala remediere a acestei malformaţii, soţia sa a fost internată într-un spital, unde a fost supusă unei intervenţii chirurgicale, care însă nu a avut rezultatul scontat. În speţă, o comisie de expertiză urma să se pronunţe printre altele, şi asupra faptului dacă malformaţia existentă echivalează sau nu cu o nediferenţiere de sex. Cu privire la acest aspect se impun unele precizări.

Căsătoria este uniunea liber consimţită dintre un bărbat şi o femeie, făcută în condiţiile stabilite de lege şi în vederea întemeierii unei familii.

În acest sens, lipsa unor condiţii necesare încheierii căsătoriei constituie cauze de nulitate sau cauze de anulare a acesteia, după cum reglementarea respectivă este prevăzută pentru ocrotirea unui interes obştesc, ţinând de însăşi esenţa instituţiei şi care se referă la anumite elemente fără de care aceasta nu poate exista, sau pentru ocrotirea intereselor persoanei, situaţie în care căsătoria poate exista, fiind vorba doar de o măsură de protecţie edictată exclusiv pentru ocrotirea viitorilor soţi, cum este liberul consimţământ al acestora la încheierea căsătoriei.

În consecinţă, în speţă, în cazul în care malformaţia congenitală genitală a pârâtei reprezintă o nediferenţiere de sex, soluţia care se impune este eceea a nulităţii absolute a căsătoriei.

În situaţia în care malformaţia genitală a pârâtei nu constituie o nediferenţiere de sex, fiind vorba doar de o maladie care a preexistat căsătoriei şi nu a fost cunoscută de reclamant, fiindu-i ascunsă de către pârâtă – contrar obligaţiei pe care aceasta o avea potrivit dispoziţiilor articolului 10 din Codul Familiei – ea constituie o cauză de nulitate relativă a căsătoriei, care s-a încheiat ca urmare a dolului săvârşit prin reticenţa de către pârâtă.

În doctrină, s-a precizat cu argumente solide de ce ar fi greşit dacă s-ar opta pentru nulitatea relativă, în loc de nulitatea absolută în cazul căsătoriei între persoanele de acelaşi sex. Astfel că, nulitatea relativă, ocrotind interese particulare, poate fi acoperită, şi, anularea căsătoriei se poate cere numai pentru vicii de consimţământ de către soţul al cărui consimţământ a fost viciat şi numai în termen de 6 luni de la descoperirea erorii sau vicleniei ori încetarea violenţei. Adică, lipsa cererii de anulare, introdusă de soţul interesat, sau introducerea acesteia după îmlinirea termenului de prescripţie, ar transforma căsătoria anulabilă într-o căsătorie valabilă.