Cercetarea tehnico - științifică a urmelor de dinți

Referat
7/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 10 în total
Cuvinte : 3989
Mărime: 1.65MB (arhivat)
Cost: 7 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Talpau Florin

Extras din document

Abstract

In this article I present some introductory notions and the importance of discovering evidence, especially teeth marks during the tehnical-scientific investigation at the crime scene.

This type of track is a surefire way to identify somebody in terms of forensic odontology and forensic pathology point of view, due to individual characteristics of teeth. I also answered at what issues the forensic dental expertise could be helpful.

It’s true that such evidence are rare found at the crime scene, but as a forensic scientist you must be prepared for any circumstance and for that you need knowledge in the field, as not to omit any detail, during the investigation and aiming that such a sample could be exploited.

There are also presented a series of cases which involving this type of evidence.

The odontology expertise is also useful for elucidating the following problems: identification of human remains, identification in mass fatalities, assessment of cases of abuse, age estimation, civil cases involving malpractice and other, which make this field fascinating as it is challenging.

Cuvinte cheie: urme de dinti, cercetare la fața locului, identificare, caracteristici individuale, valorificare, expertiză odontologică, criminalist.

Exordiu

Odontologia judiciară, potrivit literaturii de specialitate este domeniul ce studiaza dinții și urmele create de aceștia, astfel încât în urma realizării unei expertize de specialitate, să se poată ajunge la o identificare individuală, utilă la stabilirea adevărului judiciar.

Pentru ca normele juridice, care incriminează infracțiunile, să producă efecte juridice, adică cei care săvârșesc fapte cu caracter penal, să fie trași la răspundere, polițistul însărcinat cu investigarea cazului respectiv, trebuie să-și dea silința pentru a efectua o cercetare la fața locului eficientă, în scopul obținerii de probe și mijloace de probă.

Datorită subiectivității care poate apărea în cazul unei probe testimoniale, este evident faptul că având la cercetarea unei infracțiuni și o probă obiectivă, materială și verificabilă din punct de vedere științific, va cântări mai greu în balanță.

De-a lungul istoriei au existat multe spețe în care s-a făcut uz de urmele mușcăturii ca și mijloc de probă. Aceste tipuri de urme le regăsim cu precădere la faptele ce implică agresiune sexuală, crimă și abuzul copiilor, constituind un factor major ce duce spre o condamnare.

Ca dovadă, unul dintre primele cazuri publicate ce implica o condamnare facută pe baza unor urmelor de mușcătură a fost ”Gorringe”, din 1948, unde un patolog pe nume Keith Simpson s-a folosit de urma de mușcătură existentă pe sânul victimei pentru a ști sigur că se va ajunge la o condamnare împotriva lui Robert Gorringe pentru uciderea soției sale Phyllis . Mai devreme a fost un alt caz Doyle, împotriva statului, care a avut loc în anul 1954, în Texas . Muțcătura în acest caz a fost pe o bucată de brânză găsită la fața locului, în cazul unui jaf. Ulterior, inculpatului i-a fost solicitat să muște o altă bucată de brânză, pentru realizarea unui model de comparație. Un expert în balistică și un dentist au evaluat urmele, independent unul de celălalt, ajungând însă amândoi la aceeași concluzie, cum că ambele mărci au fost realizare de același set de dinți.

Condamnarea aceasta seta ca acest tip de urmă să fie folosit în viitor, ca și mijloc de probă. Un alt caz de renume a fost People versus Marx, care a avut loc în California, în anul 1975 . O femeie a fost omorâtă prin strangulare, după ce a fost agresată sexual. Ea a fost mușcată de mai multe ori de nas. Walter Marx a fost identificat ca suspect și astfel impresiunile dinților au putut fi luate. De asemenea au fost luate impresiuni și realizate fotografii și de pe nasul rănit al femeii. Aceste probe împreună cu alte modele și mulaje fiind evaluate utilizând o varietate de tehnici.Trei experți au ajuns la concluzia că mușcătura de pe nasul femeii a fost într-adevăr create de suspect, el fiind condamnat pentru omucidere. Un alt caz din Hanovra, este cel al unui homosexual, care suferea de crize puternice de epilepsie și care avea obiceiul să-i sfâșie victimei artera carotidă.

După reliefarea importanței probelor, voi puncta faptul că printre activitățile criminalistice prevăzute de Codul de procedură penală, care se efectuează în cadrul cercetării la fața locului se numără: căutarea, descoperirea, fixarea, ridicarea şi examinarea urmelor şi a mijloacelor materiale de probă, stabilirea poziției și starea mijloacelor materiale de probă și împrejurărilor în care a fost săvârșită infracțiunea, determinarea drumului parcurs de infractor (iter criminis), a obiectelor asupra cărora a acţionat şi a instrumentelor folosite etc.

Am ales această temă datorită faptului că omul lasă la săvârșirea unei infracțiuni o urmă proprie, specifică cu o valoarea identificatorie deosebită și mai ales pentru că urmele create de dinți nu oferă o direcție singulară de exploatare pe care criminalistica să o valorifice, analiza acestor urme sprijinind și oferind răspunsuri relevante la mai multe aspecte. Aceste aspecte pot fi legate strict de aparatul dentar, iar în cazul existenței unor urme biologice, putem apela la expertiza biocriminalistică.

Bibliografie

1. Dan Dermengiu, Gheorghe Alexandrescu, ”Medicină legală. Prosecturală”, Ed. Viața medicală românească, București, 2010.

2. Emilian Stancu, ”Criminalistică”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1994.

3. Emilian Stancu, ”Criminalistică”, vol. I, Ed. Actami, Bucucreşti, 1999.

4. Georgică Panfil, ”Fundamentele tehnicii criminalistice”, Ed. Estfalia, București, 2012.

5. Gheorghe Popa, ”Tehnică Criminalistică”- curs universitar, Ed. Prouniversitaria, București, 2008.

6. Ion Mircea, Criminalistica, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj, 1976.

7. Ion Mircea.,” Criminalistica”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 1998, pag. 97.

8. Ion Mircea, ” Criminalistică”, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 1999.

9. Ion Mircea, Criminalistica, Ed. Lumina Lex, Bucureşti, 2001, Ediţia a 11-a.

10. Ministerul de Interne, Tratat practic de criminalistică, vol. I, ediția 1976.

11. Muraru I., ”Medicină legală”, Editura Medicală, Bucureşti, 1967.

12. Revista "CRIMINALISTICA" nr. 6/2006, Asociaţia Criminaliştilor din România.

13. http://www.criminologie.ro/SRCC/CDs/2010/RCCP-2-2010.pdf

14. http://www.criminalistic.ro/?s=dinti – aici se gasesc ambele articole

15. http://en.wikipedia.org/wiki/Forensic_odontology

Preview document

Cercetarea tehnico - științifică a urmelor de dinți - Pagina 1
Cercetarea tehnico - științifică a urmelor de dinți - Pagina 2
Cercetarea tehnico - științifică a urmelor de dinți - Pagina 3
Cercetarea tehnico - științifică a urmelor de dinți - Pagina 4
Cercetarea tehnico - științifică a urmelor de dinți - Pagina 5
Cercetarea tehnico - științifică a urmelor de dinți - Pagina 6
Cercetarea tehnico - științifică a urmelor de dinți - Pagina 7
Cercetarea tehnico - științifică a urmelor de dinți - Pagina 8
Cercetarea tehnico - științifică a urmelor de dinți - Pagina 9
Cercetarea tehnico - științifică a urmelor de dinți - Pagina 10

Conținut arhivă zip

  • Cercetarea Tehnico - Stiintifica a Urmelor de Dinti.docx

Alții au mai descărcat și

Înecul

I. ELEMENTE DIN EVOLUŢIA MEDICINEI LEGALE Disciplină de graniţă prin excelenţă, medicina legală, în decursul timpurilor, a avut o evoluţie legată...

Urmele de Dinți și Buze

URMELE DE DINŢI ŞI BUZE 1. Noţiunea şi clasificarea urmelor Una dintre direcţiile cercetării criminalistice de importanţă majoră pentru...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Creditul ipotecar pentru investiții imobiliare

Creditul Reprezinta operatiunea prin care se iau in stapanire imediata resurse (de regula, sub forma de capital) in schimbul unei promisiuni de...

Criminalistică - urmele

Capitolul I - Noțiunea de urmă în criminalistică Interacțiunea om-mediu înconjurător dă naștere la cele mai diferite urme, care la nevoie, pot fi...

Te-ar putea interesa și

Identificarea criminalistică a armelor de foc

Armele de foc au aparut pentru prima data în Europa la începutul secolului al XIV- lea, odata cu utilizarea pulberii explozive, cunoscuta sub...

Microurme

Criminalistul român C. Turai este de părere că specialistul criminalist trebuie să aibă „răbdarea şi intuiţia unui mare artist” Pentru o mai bună...

Constatările tehnico - științifice și expertizele criminalistice

Introducere În ultimele decenii, criminalistica mondiala a înregistrat progrese deosebite, vizibile, pentru toata lumea. Acest lucru i-a...

Cercetarea Criminalistică

INTRODUCERE Evoluţia Criminalisticii în ţara noastră, se cuvine subliniat faptul că, încă de la apariţia acestei ştiinţe la sfârşitul secolului al...

Cercetarea criminalistică a infracțiunii de omor

CAPITOLUL I ASPECTE INTRODUCTIVE Secţiunea 1 Consideraţii preliminare. 1.1. Noţiuni generale Infracţiunile contra vieţii, reprezintă cele mai...

Urmele Mijloacelor de Transport

Lucrarea de faţă are drept scop familiarizarea cu noţiunile ce ţin de identificarea şi valorificarea urmelor lăsate de diverse obiecte. Aceste urme...

Infracțiunile Contra Persoanei

CAPITOLUL 1. CONSIDERAŢII GENERALE INTRODUCTIVE 1.1. CONSIDERAŢII GENERALE PRIVIND INFRACŢIUNILE CONTRA PERSOANEI 1.1.1. Referinţe istorice şi...

Violul

INTRODUCERE Actualitatea temei de investigaţie Violul este un delict prezent în practic toate societăţile de astăzi, chiar şi în statele despre...

Ai nevoie de altceva?