Cetățenia română

Regimul juridic al cetateniei romane

Pentru a putea fi exercitata puterea de stat necesita doua elemente indispensabile: o populatie care sa ii fixeze limitele personale ( subiective) si un teritoriu, care sa ii fixeze limitele spatiale (obiective). Conceptul de populatie este analizat in cadrul dreptului constitutional prin prisma notiunii de cetatenie si a celei de drepturi si libertati fundamentale.

Normele juridice prin care se reglementeaza cetatenia sunt norme ale dreptului constitutional, ele formand o institutie specifica a acestei ramuri de drept. Normele juridice privitoare la cetatenie se regasesc si in alte ramuri de drept, dar principalele coordonate juridice ale institutiei cetateniei apartin dreptului constitutional, alte reglementari referindu-se la electele juridice pe care cetatenia le poate avea cu privire la statutul juridic al persoanei.

In sistemul normativ roman, izvoarele juridice ale institutiei cetateniei sunt Constitutia art 5: „(1) Cetatenia romana se dobandeste, se pastreaza sau se pierde in conditiile prevazute de legea organica. (2) Cetatenia romana nu poate fi retrasa celui care a dobandit-o prin nastere” si Legea cetateniei romane nr 21 din 1 martie 1991. desigur la aceste reglementari trebuie adaugate si reglementarile cuprinse in Legea nr. 396/2002 privind ratificarea Convestiei europene asupra cetateniei, adoptata la Strasbourg la 6 noiembrie 1997. Prin aceasta ratificare, potrivit art 11 din Constitutie, Conventia face parte din dreptul intern.

Definitie:

Notiunea de cetatean are in stiinta dreptului constituional doua acceptiuni. In primul rand, notiunea de cetatenie este utilizata pentru a desemna o institutie juridica, adica o grupare de norme juridice cu un obiect comun de reglementare. Dar notiunea de cetatean este folsita si pentru a caracteriza conditia juridica ce se creeaza acelor persoane care au calitatea de cetatean.

Cetatenia este expresia relatiilor sociale,conomice, politice si juridice dintre persoanele fizice si statul roman, constituind un atribut de onoare, de responsabilitate civica. Cetatenia romana inseamna apartenenta persoanei fizice la patria romana si ea implica pentru cetatean atat drepturi cat si obligatii. Legea organica cuprinde insa si reglementari detaliate cu privire la modurile de dobandire si de pierdere ale cetateniei romane, pecizand totodata si conditiile si procedura prin care aceasta se realizeaza.

Principul cetateniei romane:

Din analiza sistematica a normelor juridice ce formeaza instituia cetateniei rezulta principii ce stau la baza acestei instituitii juridice.

1. Numai cetatenii romani sunt titularii tuturo drepturilor prevazute de Constituie si legi. Prin acest principul se sugereaza ca persoanele care nu au calitatea de cetateni romani nu se pot bucura, in conditiile legii, decat de o parte dintre drepturile si indatoririle prevazute de constitutia si legile noastre.

a) dreptul de vot ( art. 36) si dreptul de a fi ales ( art 37) in organele reprezentative nationale, apartin in exclusivitate numai cetatenilor romani. Revizuirea Constituiei din 2003 a facut posibila execitarea drepturilor de a alege si a fi ales si pentru cetatenii Uniunii Europene care indeplinesc conditiile legale dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana ( art. 16 aln. 3), dar numai in cadrul alegereilor locale, alegeri prin care nu se exprima suveranitatea de stat.

b) Dreptul de domicilia pe teritoriul Romaniei si a se deplasa nestanjenit pe acest teritoriu. Cetatenii straini si apatrizii isi pot stabili resedinta sau domiciliul pe teritoriul statului roman si pot circula pe acest teritoriu numai in conditiile particulare stabilite de legiuitor prin legea strainilor sau prin reglementarea liberei circulatii pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene.

c) Dreptul de a fi proprietar de terenuri in Romania. Spre deosebire de redactarea anterioara a legii fundamentale, conform careia cetatenii straini si apatrizii nu puteau dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor, art. 44 alin (2) din Constitutia reizuita precizeaza ca cetatenii straini si apatrizii pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor numai in conditiile rezultate din aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si din alte tratate internationale la care Romania este parte, pe baza de reciprocitate, in conditiile prevazute de o lege organica, precum si pe calea mostenirii legale.

d) Dreptul de a fi angajat intr-o functie sau demnitate publica pentru care indeplineste conditiile cerute de legile tarii. Spre deosebire de redactarea anterioara a legii fundamentale in aceasta materie, pentru angajarea in functiile si demnitatile publice nu mai este necesara in exclusivitate cetatenia romana, ci este admisa si dubla cetatenie. In plus statul roman garanteaza egalitatea intre bartbati si femei in ocuparea functiilor si demnitatilor publice.