Colocviu Practică de Specialitate - Procuror

”În orice societate, autoritatea judecătorească, judecătorii și procurorii au competențe pe care nicio altă autoritate constituțională sau publică nu le are. În orice societate vor exista conflicte, care trebuie rezolvate într-o manieră echilibrată și rezonabilă.

Acest obiectiv poate fi realizat de profesioniști care prezintă încredere publică, de judecători și procurori, care au puterea și responsabilitatea de a rezolva aceste conflicte. Acest lucru funcționează numai atunci când aceste persoane sunt percepute și acționează ca magistrați independenți și imparțiali.

În al doilea rând, ca o consecință a faptului că instituțiile statului sunt guvernate de principiile statul de drept - ceea ce înseamnă că statul este supus propriilor sale reguli - conflictele dintre stat și individ pot fi rezolvate doar de către un judecător sau procuror care nu are de ce să se teamă de demitere sau consecințe negative din partea statului în cazul unei decizii în favoarea cetățeanului, și nu a statului.

Exercitarea unor astfel de competențe de către judecători sau procrurori are un impact profund asupra celor care se prezintă în fața lor. Pentru ca publicul să aibă încredere în deciziile pe care le iau și pentru a nu fi acuzați de parțialitate sau de influențe necorespunzătoare în luarea de decizii, judecătorii și procurorii au datoria să se ghideze după busola morală și etică.

Necesitatea de a reglementa conduita judiciară într-un mod care nu permite judecătorilor sau procurorilor să abuzeze de competențele lor, punând astfel în pericol statul de drept, decurge din natura acestor competențe. Acest lucru este esențial, din moment ce dreptul la un proces echitabil, consacrat prin Declarația Universală a Drepturilor Omului și Convenția Europeană a Drepturilor Omului, poate fi împiedicat de constatarea de abateri judiciare în sarcina judecătorilor sau procurorilor”.

”Procurorul este un magistrat, acuzator public într-un proces, fiind un reprezentant al parchetului. El supraveghează justa aplicare a legii și reprezintă interesele statului într-un proces”.

Admiterea în magistratură și formarea profesională inițială în vederea ocupării funcției de procuror se realizează pe baza competenței profesionale, a aptitudinilor și a bunei reputații, prin Institutul Național al Magistraturii, cu respectarea principiilor transparenței și egalității, exclusiv pe bază de concurs, putând fi admisă doar persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții :

a) are cetățenia română, domiciliul în România și capacitate deplină de exercițiu;

b) este licențiată în drept;

c) nu are antecedente penale sau cazier fiscal și se bucură de o bună reputație;

d) cunoaște limba română;

e) este aptă, din punct de vedere medical și psihologic, pentru exercitarea funcției.

Procurorii care se bucură de stabilitate, putând fi mutați doar prin transfer, detașare sau promovare, numai cu acordul lor. Ei pot fi delegați, suspendați sau eliberați din funcție numai în condițiile prevăzute lege.

Procurorii sunt obligați ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremația legii, să respecte drepturile și libertățile persoanelor, precum și egalitatea lor în fața legii și să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanților la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor și să participe la formarea profesională continua.

În România, în cadrul Ministerului Public, funcționează:

- Parchete de pe lângă curțile de apel, tribunale, tribunale pentru minori și familie și judecătorii

- Parchete de pe lângă instanțele militare

1. Primul loc în ierarhie este ocupat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv structurile specializate (Departamentul Național Anticorupție și Direcția de Investigarea a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism).

2. Primul grad de jurisdicție: parchetele de pe lângă Judecătorii

3. Al doilea grad de jurisdicție: parchetele de pe lângă Tribunale și Parchetele de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie

4. Al treilea grad de jurisdicție: parchetele de pe lângă Curțile de Apel

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) este organismul central din cadrul sistemului judiciar responsabil de reglementarea profesiei de procuror. Formarea profesională inițială și continuă a judecătorilor și procurorilor este asigurată de Institutul Național al Magistraturii (INM), o instituție publica cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii. Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete. Acestea din urmă funcționează pe lângă toate instanțele, cu excepția tribunalelor specializate în cauzele cu profesioniști.

Ierarhia instituțională a parchetelor se prezintă după cum urmează:

1. În vârful ierarhiei se află Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (Parchetul General), care este condus de Procurorul General al României. Acesta coordonează activitatea parchetelor de pe lângă cele 15 curți de apel.

2. Parchetele de pe lângă curțile de apel coordonează activitățile parchetelor de pe lângă cele 43 de tribunale (inclusiv tribunalul specializat în materie de minori și familie), fiecare dintre acestea fiind condus de un procuror general.

3. Parchetele de pe lângă tribunale coordonează activitățile parchetelor de pe lângă cele 176 judecătorii funcționale, fiecare fiind condusă de un prim-procuror.

4. Parchetele de pe lângă cele 176 de judecătorii funcționale reprezintă primul grad de jurisdicție al ierarhiei și sunt conduse de prim-procurori.

În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție funcționează două structuri specializate separate. Acestea sunt:

- Direcția Națională Anticorupție (DNA), responsabilă pentru investigarea și efectuarea urmăririi penale a infracțiunilor de corupție. Aceasta este condusă de un procuror șef.

- Direcția de Investigarea a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), responsabilă de investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism. Aceasta este condusă de un procuror șef care acționează în coordonarea Procurorului General al României