Comisia Rogatorie Internațională

Cooperarea judiciara internationala in materie penala

Evolutia societatii umane, a statelor si natiunilor s-a datorat relatiilor internationale ce s-au fixat si dezvoltat in timp.

In ansamblul relatiilor internationale bilaterale sau multilaterale, statele realizand activitati de colaborare intr-o diversitate de domenii, astfel punandu-se accent preponderent pe cele politice, militare, juridice, culturale si economice.

Dezvoltarea acestor relatii internationale au avut ca si consecinta transformarea structurala in arhitectura mondiala, conducand astfel la crearea unei noi ordini internationale, intensificand dialogurile politice ce aveau ca principal scop promovarea pacii si respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului, a principiilor democratiei si a statului de drept.

În declaraţia referitoare la principiile dreptului internaţional privind relaţiile de prietenie şi cooperare între state, cooperarea este definită ca o exigenţă majoră a raporturilor dintre state

Increderea reciproca intr-un cadru institutional bine reglementat, a fost “stalpul” principal ce a stat la baza aparitiei si dezvoltarii cooperarii internationale.

Formele incipiente de cooperare judiciară internaţională în materie penală la începutul constituirii Uniunii Europene erau reprezentate în principal de cererile de extrădare şi comisiile rogatorii internaţionale.

Cooperarea judiciară internaţionala în materie penală reprezintă doar un domeniu în cadrul activităţilor specifice de cooperare între statele lumii,domeniu extrem de important care s-a impus cu necesitate încă de la începutul secolului trecut.

Cooperarea judiciară internaţională în materie penală nu este o noţiune inventată în secolul trecut,fiind cunoscută din cele mai vechi timpuri.Inca de la inceput cooperarea judiciară se rezuma la rezolvarea intereselor,de multe ori personale ale monarhilor în lupta acestora cu opozanţii lor politici.

Dezvoltarea fără precedent a relaţiilor internaţionale în societatea contemporană a fost însoţită de o creştere,de asemenea fără precedent, a criminalităţii internaţionale,prin proliferarea unor forme ale criminalităţii organizate pe teritoriul mai multor state

Cresterea criminalitatii transfrontaliere, a impus adoptarea unor instrumente juridice internationale, zonale si regionale ce avea ca unic scop unificarea eforturilor statelor lumii in prevenirea si combaterea criminalitatii, impiedicand astfel dezvoltarea criminalitatii transfrontaliere cu toate formele acesteia, pe teritoriul altor state.

Teorismul, traficul şi consumul de droguri, traficul de armament, muniţii şi substante radio-active,traficul de carne vie reprezintă principalele forme de manifestare a crimei organizate transfrontaliere în epoca contemporană, statele incercand astfel impiedicarea evolutiei si dezvoltarii rapide, perfectionandu-si metodele de combatere a acestui fenomen periculos.

Metodele de combatere cele mai principale si anume: perfecţionarea şi adaparea la nevoile actuale a cadrului legislativ,cu accent pe incriminarea unor fapte recent apărute în arhitectura criminalităţii tranfrontaliere; perfecţionarea activităţii de cooperare în plan bilateral,regional sau mondial ,prin semnarea unor tratate,acorduri,convenţii; organizarea în plan instituţional şi asigurarea unei logistici performante instituţiilor cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii tranfrontaliere. In prezent cooperarea judiciara internationala in materie penala reprezinta o necesitate asumata de toate statele lumii, ce poate duce la rezultate favorabile in lupta impotriva criminalitatii transfrontaliere.

In cadrul Uniunii Europene au fost create structuri specializate in identificarea ,prinderea şi tragerea la raspundere penala a autorilor unor infracţiuni, cat si pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii transfrontaliere.