Comparație între Testamentul Olograf și Testamentul Mistic

Consideratii generale

Potrivit art.650 Cod Civil patrimoniul succesoral se poate transmite nu numai în temeiul legii (la persoanele, în ordinea si în cotele determinate de lege),dar si în temeiul vointei celui care lasa mostenirea, manifestata prin testament, caz în care mostenirea (devolutiunea ei) este testamentara.

Desi se poate afirma ca în dreptul nostru mostenirea legala este regula si constituie dreptul comun în materia transmiterii patrimoniului succesoral, ea poate fi înlaturata –în tot sau în parte – în conditiile sau în limitele prevazute de lege, prin testamentul lasat de de cuius.

Aceasta înseamna ca legea consacra principiul libertatii testamentare, libertate la care nu se poate renunta, în sensul ca orice persoana capabila este libera de a lasa (sau a nu lasa) un testament si de a dispune,pe aceasta cale, de patrimoniul sau pentru caz de moarte (mortis cauza).

Potrivit art.802 Cod Civil „testamentul este un act revocabil prin care testatorul dispune, pentru timpul încetarii din viata, de tot sau parte din avutul sau”. Dupa cum rezulta din aceasta definitie, coroborara cu alte dispozitii legale, testamentul este un act juridic unilateral, solemn, esentialmente personal si revocabil.

În afara conditiilor generale de forma care afecteaza validitatea oricarui testament (forma scrisa si forma actului separat ),legea - permitând testatorului sa aleaga, în functie de împrejurari, între mai multe feluri de testamente - prevede pentru fiecare în parte anumite reguli speciale de forma, a caror nerespectare atrage dupa sine, în conditiile si limitele aratate , nulitatea absoluta a dispozitiilor testamentare.

Felurile de testamente prevazute de lege se pot clasifica în trei categorii:

- testamente ordinare (obisnuite), încheiate în conditii normale si care sunt:testamentul olograf, testamentul autentic si testamentul mistic (secret);

- testamente privilegiate (extraordinare) care pot fi încheiate numai în anumite împrejurari exceptionale. Astfel sunt, testamentul militarilor, testamentul facut în timp de boala contagioasa si testamentul maritim;

- alte forme de testament, special permise de lege pentru legatele având ca obiect anumite sume de bani sau pentru dispozitiile testamentare ale cetatenilor români aflati în strainatate.

Subliniem ca diferitele feluri de testamente, astfel cum sunt reglementate de

lege, au valoare juridica egala. În acest sens se poate vorbi de un principiu al echivalentei formelor testamentare.

La revocarea sau modificarea dispozitiilor testamentare nu se cere respectarea unei simetrii a formelor. De exemplu, un testament autentic poate fi revocat –total sau partial - printr-un testament olograf (sau invers).

Numai în privinta fortei probatorii a înscrisului testamentar exista deosebiri, dupa cum vom vedea, între diferitele feluri de testamente. Dupa ce testamentul a fost dovedit, efectele dispozitiilor testamentare vor fi aceleasi, indiferent de felul testamentului.

1.Testamentul olograf

Notiune

Art. 859 Cod civil, prevede ca "Testamentul olograf nu este valabil decât când este scris în tot (în întregime), datat si semnat de mâna testatorului”

Testamentul nu poate deci fi facut prin mijlocirea unui intermediar sau mandatar. El trebuie sa fie opera exclusiva si personala a testatorului.

Testamentul olograf a fost introdus la Roma în anul 446 de împaratul Valentinian al III-lea (testamentum per holographam scripturam), dar nu a fost admis în legislatia lui Justinian .