Competența Materială a Instanțelor care Soluționează Conflictele de Drepturi

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: docx
Pagini : 13 în total
Cuvinte : 3851
Mărime: 67.11KB (arhivat)
Cost: 5 puncte
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Lect. univ. dr. Vasile Septimiu PANAINTE
Referat sustinut la seminarul de Jurisdictia muncii. Master Dreptul Afacerilor, Universitatea Al. I Cuza, Iasi, Facultatea de drept.

Cuprins

Cuprins:

I. Noțiunea de competență 3

II. Competența materială în dreptul muncii 4

1. Competenţa materială a judecătoriilor 5

3. Competenţa materială a tribunalelor 6

4. Competenţa materială a Curţilor de apel 8

5. Competenţa materială a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie 9

6. Cazuri în care competența în materia litigiilor de muncă nu aparține instanțelor judecătorești 10

IV. Privire critică 12

Bibliografie 13

Extras din document

Competența materială a instanțelor care

soluționează conflictele de drepturi

I. Noțiunea de competență

Prin competenţă, în general, se desemnează capacitatea unei autorităţi publice sau a unei persoane de a rezolva o anumită problemă. Conceptul de competenţă este de amplă utilizare în limbajul juridic, mai cu seamă în domeniul procesual. În dreptul procesual civil prin competenţă se înţelege capacitatea unei instanţe de judecată de a soluţiona anumite litigii sau de a rezolva anumite cereri, conform normelor legale în vigoare.

Trebuie precizat că nu toate litigiile civile sunt de competenţa instanţelor judecătoreşti. Există litigii care se soluţionează de către alte autorităţi statale sau de către alte organe, jurisdicţionale sau cu activitate jurisdicţională, decât instanţele judecătoreşti. Deci, vorbind de competenţă ne raportăm la instanţa judecătorească sau la alt organ de jurisdicţie ori cu activitate jurisdicţională, şi nu la judecători, care sunt încadraţi la aceea instanţă.

Cazurile şi condiţiile în care o instanţă judecătorească are aptitudinea de a soluţiona o anumită cauză civilă se determină prin intermediul regulilor de competenţă. Legislaţia noastră foloseşte criterii diferite pentru determinarea competenţei instanţelor judecătoreşti.

O primă clasificare a normelor de competenţă este aceea în norme de competenţă generală şi norme de competenţă jurisdicţionale , după cum ne raportăm la organe din sisteme diferite sau la organe din acelaşi sistem.

Competenţa generală reprezintă acea instituţie procesuală prin intermediul căreia se delimitează activitatea instanţelor judecătoreşti de atribuţiile altor autorităţi statale sau nestatale. După ce se stabileşte că o anumită cauză civilă intră în sfera de activitate a autorităţii judecătoreşti, este necesar apoi să se stabilească care anume dintre diferitele instanţe judecătoreşti are căderea de a soluţiona cauza respectivă.

Odată rezolvată problema competenței generale, se pune problema cunoașterii instanței la care se înregistrează o anumită cerere de chemare în judecată. Delimitarea activităţii instanţelor judecătoreşti, între ele, se realizează prin intermediul regulilor competenţei jurisdicţionale. Competenţa jurisdicţională la rândul său îmbracă două forme: competenţa materială (ratione materiae) şi competenţa teritorială (ratione personae vel loci). Competenţa materială, denumire tradiţională în literatura noastră de specialitate este desemnată de alţi autori ca şi competenţă de atribuţiune

Prin competenta teritoriala se rezolvă necesitatea ca și pentru instanțele judecătorești de același grad – pe linie orizontală – să se precizeze prin lege normele după care se decide instanța competentă din punct de vedere teritorial să soluționeze litigiul dintre părți. Este reglementata de norme cu caracter dispozitiv, iar ca excepție de norme cu caracter imperativ (Art. 13-16 din Codul de Procedura Civila), precum si în dispoziții speciale.

Vorbind de competenţa teritorială, distingem între competenţa teritorială de drept comun, competenţa teritorială alternativă şi competenţa teritorială exclusivă, după cum cererea se introduce la instanţa de drept comun din punct de vedere teritorial, reclamantul având posibilitatea alegerii între mai multe instanţe deopotrivă competente sau cererea trebuie introdusă numai la o anumită instanţă.

O ultimă clasificare este aceea în competenţă absolută şi competenţă relativă, după cum normele care le reglementează au caracter imperativ sau dispozitiv. Au caracter imperativ normele de competenţă generală, normele de competenţă materială şi cele de competenţă teritorială exclusivă, iar caracter dispozitiv normele de competenţă teritorială de drept comun şi alternativă.

II. Competența materială în dreptul muncii

Competenţa materială delimitează sfera de activitate a instanţelor judecătoreşti de grad diferit, pe linia lor ierarhică ori competenţa între instanţele de drept comun şi instanţele speciale. În cadrul competenţei materiale există două categorii: competenţa materială funcţională, care se stabileşte după felul atribuţiilor jurisdicţionale ce revin fiecărei categorii de instanţe şi competenţa

Preview document

Competența Materială a Instanțelor care Soluționează Conflictele de Drepturi - Pagina 1
Competența Materială a Instanțelor care Soluționează Conflictele de Drepturi - Pagina 2
Competența Materială a Instanțelor care Soluționează Conflictele de Drepturi - Pagina 3
Competența Materială a Instanțelor care Soluționează Conflictele de Drepturi - Pagina 4
Competența Materială a Instanțelor care Soluționează Conflictele de Drepturi - Pagina 5
Competența Materială a Instanțelor care Soluționează Conflictele de Drepturi - Pagina 6
Competența Materială a Instanțelor care Soluționează Conflictele de Drepturi - Pagina 7
Competența Materială a Instanțelor care Soluționează Conflictele de Drepturi - Pagina 8
Competența Materială a Instanțelor care Soluționează Conflictele de Drepturi - Pagina 9
Competența Materială a Instanțelor care Soluționează Conflictele de Drepturi - Pagina 10
Competența Materială a Instanțelor care Soluționează Conflictele de Drepturi - Pagina 11
Competența Materială a Instanțelor care Soluționează Conflictele de Drepturi - Pagina 12
Competența Materială a Instanțelor care Soluționează Conflictele de Drepturi - Pagina 13

Conținut arhivă zip

  • Competenta Materiala a Instantelor care Solutioneaza Conflictele de Drepturi.docx

Alții au mai descărcat și

Organizația Internațională a Muncii

CAPITOLUL I ISTORICUL, EVOLUŢIA ŞI SCOPURILE ORGANIZAŢIEI INTERNAŢIONALE A MUNCII SECŢIUNEA I CREAREA ORGANIZAŢIEI INTERNAŢIONALE A MUNCII În...

Geneza Instituțiilor Comunitare

1. Istoricul construcției europene Tentativele de unificare a națiunilor europene au existat încă dinaintea apariției statelor naționale moderne....

Norme de Competenta Internationala Prevazute de Regulamentul (CE) Nr 44-2001

I. Consideraţii preliminare Un pas determinant în domeniul cooperării judiciare în materie civilă şi comercială îl constituie cu certitudine...

Acquis-ul Comunitar privind Libera Circulatie a Persoanelor

1. ACQUIS-UL COMUNITAR PRIVIND LIBERA CIRCULATIE A PERSOANELOR Esenta acestei libertati consta in eliminarea discriminarilor intre cetatenii...

Principiile Dreptului Muncii

Principiile dreptului muncii 1.1 Consideratii generale Cuvântul principiu vine de la termenul în limba latină „principium”, care înseamnă...

Izvoarele Primare și Secundare ale Dreptului Administrativ European

Introducere Dreptul administrativ european este strans legat de notiunea de administratie publica europeana.Astfel, administratia publica...

Sistemul Monetar Internațional

1.SISTEMUL MONETAR INTERNAŢIONAL ÎN TIMPUL PARITĂŢILOR FIXE Înainte de sfârşitul celui de-al doilea război mondial, Marea Britanie şi SUA au...

Principiul Supremației Dreptului Comunitar

1. Bazele principiului supremaţiei dreptului comunitar Raportul dintre dreptul statal şi dreptul suprastatal este, dintotdeauna, o temă centrală a...

Ai nevoie de altceva?