Conceptul de Norma Juridica

Imagine preview
(9/10 din 2 voturi)

Acest referat descrie Conceptul de Norma Juridica.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 17 pagini .

Profesor indrumator / Prezentat Profesorului: Ion Craiovan

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca. Ai nevoie de doar 3 puncte.

Domeniu: Drept

Extras din document

1. NOŢIUNEA ŞI DEFINIŢIA NORMEI JURIDICE

Definiţie

Normele juridice se definesc ca reprezentând acea categorie a normelor sociale instituite sau recunoscute de stat, obligatorii de respectat în raporturile dintre subiectele de drept, sub garanţia intervenţiei forţei de constrângere a statului în situaţia încălcării lor.

Caracteristici

1. În primul rând, norma juridică este o regulă de conduită socială ce acţionează numai în cadrul societăţii şi în relaţiile dintre indivizii umani fiind de neconceput reguli juridice în afara societăţii umane sau a colectivităţii umane, de exemplu, între om şi lucru (obiect) sau în cadrul regnului animal (aşa cum susţineau unii reprezentanţi ai curentului dreptului natural);

2. În al doielea rând, norma juridică reglementează şi se adresează conduitei umane, chiar dacă aceasta din urmă vizează şi un obiect material sau un fenomen natural (naştere, deces, etc.) deoarece relaţia se stabileşte între om şi obiectul material sau fenomen;

3. În al treilea rând, norma juridică exprimă întotdeauna interesele sociale fundamentale prin intermediul voinţei generale care da viaţă regulii astfel consacrate, indiferent de faptul că această se concretizează printr-un act juridic al statului sau, dimpotrivă, statul recunoaşte obligativitatea unei reguli ce nu-i aparţine;

4. În al patrulea rând, forţa de constrângere, aplicată în cazul nerespectării normei juridice, aparţine numai statului iar utilizarea ei anihilează libertatea de acţiune a individului uman obligându-l să urmeze o conduită pe care acesta nu şi-a însuşit-o dar nici nu o respectă de bună voie.

Concluzii

Normele juridice reglementează raporturile juridice adică acea categorie a relaţiilor sociale ce se compun prin drepturi şi obligaţii reglementate juridic (prin lege) şi a căror derulare sau desfăşurare nu se poate face în mod întâmplător.

Specificul acestor norme, faţă de alte reguli, constă în obligativitatea respectării lor de către membrii societăţii cărora le sunt destinate sub garanţia aplicării forţei de constrângere a statului ce sancţionează conduită neconformă cu legea. Nici o altă categorie a normelor sociale nu are calitatea de a declanşa sau mai exact de a determina declanşarea constrângerii fizice sau materiale a subiectului care a încălcat regulă de drept, obligându-l pe cel vinovat de comiterea abaterii să suporte consecinţele sancţiunii aplicate, inclusiv repararea pagubei şi înlăturarea vătămării produse altuia.

Norma juridică constituie sistemul juridic elementar, ea este celula de bază a dreptului şi reprzintă un etalon, un model de comportament într-o multitudine de situaţii şi cazuri .

2. TRĂSĂTURILE NORMELOR JURIDICE

Noţiune

Trăsăturile normelor juridice reprezintă acele însuşiri specifice care diferenţiază regulile de drept de drept de alte categorii de reguli sociale. În conformitate cu ele normă juridică este o regulă de conduită obligatorie expresie a voinţei de stat şi care produce efecte juridice garantate prin forţa de constrângere a statului.

Caracteristici

1. Regula de conduită exprimată prin normă juridică este generală, abstractă, tipică, impresională, de aplicabilitate repetată la un număr nelimitat de cazuri.

a) Norma juridică este o regulă de conduită generală întrucât se aplică în acelaşi mod, respectiv unitar, tuturor şi situaţiilor reglementate care cad sub incidenţa ei.

Gradul de generalitate al normei diferă fiind maxim, când vizează toate subiectele sau toate situaţiile (de exemplu, obligativitatea respectării legilor ori a cunoaşterii lor şi minim, atunci când vizeză o situaţie unică sau specifică (de exemplu, atribuţia unei funcţii unice de stat), inclusiv derogatorie de la dreptul comun, cum este cazul normelor de excepţie. Între aceste două limita gradului de generalitate al normei variază după sfera situaţiilor şi subiectelor vizate, alegerile şi alegatorii, cetăţenia şi cetăţenii, majori şi minori, civilii şi militarii, descendenţii şi ascendenţii, etc.

Caracterul general al normei juridice rezultă din faptul că ea are o aplicare repetată, în cazuri nelimitate . Repetabilitatea şi continuitatea sunt intrinseci caracterului general al normei juridice.

Fisiere in arhiva (1):

  • Conceptul de Norma Juridica.doc