Condiția Juridică a Sclavului

Referat
8/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 12 în total
Cuvinte : 3981
Mărime: 26.01KB (arhivat)
Cost: 8 puncte
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi Facultatea de Drept

Cuprins

Capitolul 1 Definiţia sclaviei şi a libertăţii. Generalităţi 2

Capitolul 2 Izvoarele sclaviei 3

Capitolul 3 Condiţia de sclav 4

3.1 Condiţia juridică a sclavilor 4

3.2 Statutul de facto al sclavilor 6

Capitolul 4 Moduri de dezrobire a sclavilor 6

Capitolul 5 Situaţia juridică a dezrobiţilor 7

Capitolul 6 Stări de semisclavie 8

6.1 Categorii de semiliberi; statutul juridic al acestora 8

6.2 Alte stări de semisclavie 9

Bibliografie 11

Extras din document

Capitolul 1 Definiţia sclaviei şi a libertăţii. Generalităţi

Sclavia constituie o instituţie importantă a dreptului roman. Pentru înţelegerea fizionomiei societăţii romane, a edificiului său economic şi suprastructural o importanţă deosebită se acordă cunoaşterii situaţiei sociale şi juridice a sclavilor .

Conform dicţionarului explicativ al limbii române sclavul este definit drept o „persoană exploatată și lipsită de orice mijloace de existență, aflată în proprietatea deplină a unui stăpân care îl socotea drept un obiect al său”.

Sclavia, spune Florentinus „este o instituţie a dreptului ginţilor în baza căreia cineva este supus unei puteri străine contra naturii” („servitus est constitutio iuris gentium qua quis dominio alieno contra naturam subicitur”) .

Seneca afirma într-o scrisoare către Lucillius: „ Sînt sclavi? Dimpotrivă, sînt oameni liberi... Sînt oameni trăind sub acelaşi acoperământ cu noi...Sînt tovarăşi de sclavie...Nu este diferenţă între stăpîni şi sclavi. Hazardul face din stăpîni sclavi şi din sclavi stăpîni. Poţi să-l vezi pe cineva azi sclav şi mâine liber, după cum acela poate să te vadă într-o zi sclav” .

Potrivit lui Gaius şi lui Iustinian oamenii se clasifică în liberi şi sclavi, respectiv oameni cu şi fără personalitate juridică.

La începuturile statului roman sclavia avea un caracter patriarhal, iar sclavii trăiau în sânul familiei romane având un statut inferior şi purtând un nume derivat din cel al stăpânului. Începând din sec al II-lea sclavii devin baza întregii producţii, cultura materială a Romei având ca principal izvor truda sclavilor, pe care îi condamnă la o veşnică exploatare, incluzându-i în categoria lucrurilor („res”).

Aşadar sclavajul a avut o importanţă capitală în Roma antică, deoarece statul roman a fost în timpul existenţei sale un stat sclavagist. Poziţia socială a sclavului n-a rămas neschimbată în cursul dezvoltării societăţii romane, ci a urmat pas cu pas transformările acesteia .

Starea de libertate, în antiteză cu sclavia, era rezervată anumitor categorii de oameni, precis determinate de dreptul roman.

O primă definiţie a libertăţii se răsfrânge în definiţia dată de jurisconsultul Florentinus, conform căreia „libertatea este o facultate, o prerogativă naturală a unei persoane, ce îi permite să facă ce doreşte, în limitele impuse de legislaţie” („Libertas est naturalis ejus quod cuique libet nisi si quid aut vi aut jure prohibetur”) .

În favoarea primei opinii, a originalităţii filosofice a lui Florentinus, potrivit căreia libertatea este o facultate naturală (naturalis facultas) şi, antitetic, sclavia este o instituţie contra naturii (contra naturam), s-au adus argumente cu caracter istoric: faptul că influenţa binefăcătoare a filosofiei greceşti, ca şi afirmarea tot mai pregnantă a creştinismului i-ar determina pe romani să se îndoiască de legitimitatea sclavajului. Adepţii interpolaţiilor justiniene consideră că este îndoielnic faptul că tocmai Florentinus, care era proprietar de sclavi, să facă astfel de aprecieri ce-ar submina însăşi legitimitatea instituţiei sclaviei .

Capitolul 2 Izvoarele sclaviei

Principalele izvoare ale sclaviei în dreptul roman sunt: naşterea, războiul şi faptele pedepsite cu pierderea libertăţii.

A. Naşterea. Cel a cărui mamă era sclavă în momentul naşterii, se năştea sclav. Prin urmare se lua în considerare condiţia mamei din momentul naşterii copilului. Copilul se năştea sclav dacă mama era sclavă, cu toate că tatăl era om liber; dacă mama era liberă şi tatăl era sclav, copilul se naştea liber . În mod excepţional însă, dacă între momentul concepţiei şi cel al naşterii mama fusese o perioadă liberă, chiar dacă în momentul naşterii era sclavă, copilul va fi liber ca o consecinţă a principiului „infans conceptus pro nato habetur quotiens de commodis eius agitur”.

Preview document

Condiția Juridică a Sclavului - Pagina 1
Condiția Juridică a Sclavului - Pagina 2
Condiția Juridică a Sclavului - Pagina 3
Condiția Juridică a Sclavului - Pagina 4
Condiția Juridică a Sclavului - Pagina 5
Condiția Juridică a Sclavului - Pagina 6
Condiția Juridică a Sclavului - Pagina 7
Condiția Juridică a Sclavului - Pagina 8
Condiția Juridică a Sclavului - Pagina 9
Condiția Juridică a Sclavului - Pagina 10
Condiția Juridică a Sclavului - Pagina 11
Condiția Juridică a Sclavului - Pagina 12

Conținut arhivă zip

  • Conditia Juridica a Sclavului.doc

Alții au mai descărcat și

Istoria statului și dreptului românesc în timpul lui Alexandru Ioan Cuza

Capitolul I - Epoca lui Cuza şi aşezarea bazelor dreptului românesc modern 1.1 Situaţia europeană Înfrângerea Rusiei în Războiul Crimei va oferi...

Capacitatea juridică

INTRODUCERE În societatea sclavigista romană nu orice ființă umană putea să participe la raporturile juridice, în calitate de titular de drepturi...

Condiția Juridică a Sclavului în Dreptul Roman

1. Sclavia. Consideraţii generale Sclavia a reprezentat o instituţie importantă a dreptului roman, având în vedere că statul roman a fost un stat...

Convenția de Arbitraj

2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....

Drept Roman - Oamenii Liberi - Status Libertatis

Libertatea consta in a face fiecare ceea ce-i place cu exceptia cazurilor cand un anumit lucru ii este interzis prin fota sau prin lege. Oamenii...

Creditul ipotecar pentru investitii imobiliare

Creditul Reprezinta operatiunea prin care se iau in stapanire imediata resurse (de regula, sub forma de capital) in schimbul unei promisiuni de...

Te-ar putea interesa și

Ius Personarum

INTRODUCERE În dreptul contemporan persoanele reprezintã subiectele raporturilor juridice. Ca subiecte de drept, oamenii participã la raporturile...

Condiția Juridică a Sclavului în Dreptul Roman

1. Sclavia. Consideraţii generale Sclavia a reprezentat o instituţie importantă a dreptului roman, având în vedere că statul roman a fost un stat...

Condiția juridică a sclavului

I. Scurt istoric Criza economică şi politică a sistemului sclavagist roman, precum şi presiunea exercitată de popoarele barbare asupra...

Legea celor XII Table

Dreptul roman este ansamblul de norme de conduita , care exprima vointa clasei dominante , instituite si sanctionate de catre stat. Dreptul roman...

Sclavii Dezrobiti si Oamenii Liberi

In sens juridic, persoana inseamna in mod invariabil, subiectul de drept, adica cel care este inzestrat cu aptitudinea de a avea drepturi si de...

Sclavii în dreptul roman

În dreptul privat roman, noţiunea de persoană în sens larg şi obişnuit desemnează omul privit ca o unitate indisolubilă în totalitatea structurii...

Drept Roman - Oamenii Liberi - Status Libertatis

Libertatea consta in a face fiecare ceea ce-i place cu exceptia cazurilor cand un anumit lucru ii este interzis prin fota sau prin lege. Oamenii...

Drept Roman

Obiectivele fundamentale ale cursului sunt: - cunoasterea de catre studentii anului I a modului de aparitie si evolutie a dreptului si stiintei...

Ai nevoie de altceva?