Condițiile de valabilitate a actelor administrative

1.Legalitatea actului administrativ.

In doctrina de specialitate s-a apreciat ca prin regimul juridic al actelor administrative intelegem un ansamblu de reguli de fond si de forma care contureaza “personalitatea” acestora in circuitul juridic, in sensul ca evoca criteriile lor de valabilitate sau ca regimul juridic al actelor administrative reprezinta un ansamblu de reguli ce guverneaza formarea, modificarea si desfiintarea respectivelor acte . In orice caz, elemental central al acestui regim juridic il reprezinta legalitatea actului administrativ, ceea ce inseamna ca autoritatile administratiei sunt tinute, in deciziile pe care le iau, de a se conforma legii sau, mai exact, legalitatii, adica unui ansamblu de reguli de drept de ranguri si continuturi diferite.

Urmarind evolutia teoriilor privind conditiile de legalitate ale actului administrativ, atat pe plan national cat si international, constatam de la inceput o mare varietate de idei, atat cu privire la continutul acestora, cat mai ales la modul lor de abordare.

In perioada interbelica, prof.Paul Negulescu a analizat conditiile de valabilitate ale actului administrativ in cadrul teoriei nulitatii, cu accent pe sanctiunile nerespectarii principiului legalitatii, iar prof. G. Rarincescu s-a aplecat asupra cercetarii “cauzelor de ilegalitate” ale actului administrativ cu ocazia examinarii, pe de o parte, a motivelor recursului pentru exces de putere (considerate cazuri de ilegalitate ale actelor administrative), iar pe de alta parte, a exceptiei de ilegalitate (considerata doar un mijloc de aparare).

In perioada postbelica, s-au distins ca fiind conditii de “valabilitate” ale actului administrativ:competenta organului administratiei de stat, respectarea textului legii si a scopului urmarit de legiuitor, respectarea formei si procedurii stabilite de lege.

Intr-o alta opinie se precizeaza, referindu-se la conditiile de valabilitate a actelor de drept administrativ ca acestea”nu sunt in realitate, decat aspecte ale unei singure conditii, care se exprima in obligatia ca aceste acte sa fie emise cu respectarea dispozitiilor legale in vigoare”.

Pe masura largirii si diversificarii preocuparilor privind conditiile de legalitate ale actului administrativ, varietatea conditiilor de legalitate, faptul ca de multe ori ele sunt prevazute expres pentru actul administrativ in cauza sau pentru categoria din care acesta face parte i-a determinat pe autorii de drept administrativ sa analizeze tipuri ale conditiilor de legalitate, fie intr-o viziune sincronica, axata pe logica interna a sistemului normativitatii, fie intr-o viziune diacronica, axata pe fazele procesului administrativ (ale procedurii emiterii, adoptarii si exercitarii actelor administrative).

Un alt autor enumera ca fiind conditii de “valabilitate” ale actului administrativ:

actul sa fie emis de organul competent si in limitele competentei sale; sa fie emis in forma si procedura prevazute de lege; sa fie conform din punct de vedere al continutului cu Constitutia, legile si celelalte acte normative in vigoare; sa fie emis conform cu interesul public urmarit de lege.

In sfarsit, se mai apreciaza ca fiind conditii generale de legalitate ale actului administrativ, dupa cum urmeaza:actul sa fie emis in conformitate cu litera si spiritul Constitutiei; actul sa fie emis in conformitate cu litera si spiritual legilor si ordonantelor; actul sa fie emis pe baza tuturor actelor organelor administratiei publice care sunt superioare organului administrativ emitent:actul sa fie emis in forma si procedura prevazuta de lege . Autorul distinge si conditii specifice de legalitate, pe considerente de oportunitate in sensul ca actul sa fie conform cu interesul public ocrotit de lege, respective cu scopul legii, oportunitatea fiind inteleasa deci ca limita legala a dreptului de apreciere a autoritatii publice.

Principiul legalităţii semnifică:

- supremaţia legii, toate subiectele de drept public sau privat trebuie să se încadreze în limitele dreptului;

- baza legală, în sensul că acţiunea acestor subiecte de drept trebuie să se încadreze în limitele dreptului.

Ca principiu de drept, legalitatea se află în strânsă corelaţie cu alte principii precum:

- egalitatea în conţinutul legii, în sensul că normele juridice trebuie să fie generale şi

impersonale şi să se aplice nediferenţiat pe persoane sau situaţii;

- egalitatea în faţa legii, care se referă la autoritatea care execută legea, deci

administraţia, care trebuie să fie impersonală şi să trateze de o manieră unitară cazurile

deduse ei spre soluţionare.

Condiţiile realizării legalităţii actelor administrative sunt:

a. actul adoptat trebuie să fie adoptat/emis în baza şi executarea legii (a Constituţiei şi

legilor statului);

b. actul administrativ trebuie să fie emis pe baza tuturor actelor autorităţilor de

administraţie publică superioare organului emitent;

c. actul administrativ trebuie să fie emis în limitele competenţei sale;

d. actul administrativ trebuie să fie emis cu procedura şi în forma cerută de lege;

e. actul administrativ trebuie să corespundă scopului legii şi actelor normative ale

autorităţilor administraţiei publice superioare;

f. actul administrativ trebuie să fie oportun.