Conflictele de interese. Proceduri de soluționare

Declanşarea conflictelor de interese

Conform regelementărilor în vigoare, un conflict de interese poate apărea numai cu ocazia negocierii colective sau în legătură cu aceasta şi poate fi declanşat, potrivit art. 12 din Legea nr. 168/1999, în următoarele situaţii:

„ a) unitatea refuză să înceapă negocierea unui contract colectiv de muncă, în condiţiile în care nu are încheiat un contract colectiv de muncă sau contractul colectiv de muncă anterior a încetat;

b) unitatea nu acceptă revedicările formulate de salariaţi;

c) unitatea refuză nejustificat semnarea contractului colectiv de muncă, cu toate că negocierile au fost definitivate;

d) unitatea nu îşi îndeplineşte obligaţiile prevăzute de lege de a începe negocierile anuale obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru şi condiţiile de muncă;

e) în caz de divergenţă la negocierea anuală obligatorie privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru şi condiţiile de muncă.”

Obligaţia unităţii de a negocia contractul colectiv de muncă este prevăzută de art. 3, alin.1 din Legea nr. 130/1996 , modificată şi completată prin Legea nr. 143/1997. Astfel, negocierea colectivă la nivel de unitate este obligatorie, cu excepţia cazului în care unitatea are mai puţin de 21 de angajaţi. Dacă unitatea are cel puţin 21 de salariaţi şi refuză să înceapă negocierea contractului colectiv de muncă, posibilitatea declanşării unui conflict de interese intervine în următoarele cazuri:

- dacă negocierea colectivă nu a avut loc niciodată la nivelul unităţii;

- dacă la nivelul unităţii nu a fost încheiat un contract colectiv de muncă, iar de ladata ultimei negocieri colective au trecut cel puţin 12 luni;

- dacă a fost încheiat un contract colectiv de muncă la nivelul unităţii pe o perioadă de un an sau mai mare de un an, iar acest contract a încetat.

Datorită faptului că iniţiativa negocierii aparţine patronului, în cazul în care acesta nu îşi respectă obligaţia cu privire la negociere, este sancţionat contravenţional potrivit art.5 din Legea nr. 130/1996, republicată. De asemenea, neîndeplinirea obligaţiei patronului de a convoca părţile în vederea negocierii contractului colectiv de muncă în termen de 15 zile de la data formulării cererii de către organizaţia sindicală sau de către reprezentanţii salariaţilor, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă.

Refuzul unităţii de a accepta revendicările salariaţilor generează de asemenea un conflict de interese, acest caz reprezentând în practică regula în domeniul declanşării conflictelor de interese.

În situaţia în care unitatea refuză fără nici un temei semnarea contractului colectiv de muncă, cu toate că negocierile au fost definitivate, salariaţii pot declanşa conflictul de interese. Conform art. 25 din Legea nr. 130/1996, contractul colectiv de muncă se încheie în formă scrisă, se semnează de către părţi, se depune şi se înregistrează la direcţia generală de muncă şi protecţie socială judeţeană sau a municipiului Bucureşti, după caz. Prin urmare, contractul colectiv de muncă nu poate fi înregistrat dacă nu este semnat de toţi reprezentanţii părţilor la negociere.

Potrivit art. 3 din Legea nr. 130/1996, negocierea colectivă a anumitor clauze trebuie să aibă loc anual, obligaţia iniţierii negocierii colective aparţinându-i angajatorului. Neîndeplinirea acestei obligaţii poate cauza declanşarea unui conflict de interese. Conform art. 13 alin. 1 din Legea nr. 168/1999, pe durata valabilităţii unui contract colectiv de muncă salariaţii nu pot declanşa un conflict de interese. Excepţia de la această regulă este reglementată prin art. 13 alin. 2, potrivit căreia salariaţii pot declanşa un conflict de interese chiar pe durata valabilităţii unui contract colectiv de muncă, dar numai în situaţia în care unitatea nu îşi îndeplineşte obligaţiile prevăzute de lege de a începe negocierile anuale obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru şi condiţiile de muncă.

În cazul existenţei într-o unitate a premiselor declanşării unui conflict de interese, sindicatele reprezentative sau reprezentanţii aleşi ai salariaţilor vor sesiza unitatea despre această situaţie. Sesizarea se va face în scris şi va cuprinde revendicările salariaţilor, motivarea acestora şi propunerile de soluţionare. Conducerea unităţii are obligaţia de a primi şi de a înregistra această sesizare, precum şi de a răspunde în scris sindicatelor sau reprezentanţilor salariaţilor în termen de două zile lucrătoare de la primirea sesizării, cu precizarea punctului de vedere pentru fiecare dintre revendicările formulate.