Considerații privind răspunderea juridică contravențională de mediu în dreptul românesc

Notiunea de mediu este definita ca fiind ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul, apa, solul, subsolul, aspectele caracteristice ale peisajului, toate straturile atmosferice, toate materiile organice şi anorganice, precum si fiintele vii, sistemele naturale in interactiune, cuprinzand elementele enumerate anterior, inclusiv unele valori materiale şi spirituale, calitatea vietii si conditiile care pot influenta bunastarea si sanatatea omului;

In domeniul protectiei mediului, pentru atingerile aduse acestuia prin savarsirea de fapte ilegale, dar si pentru daunele ecologice produse, s-a impus necesitatea stabilirii raspunderii juridice.

Constiinta de mediu este considerata in doctrina- ca fiind una din cele mai importante cai de realizare a cointeresarii protectiei si dezvoltarii mediului.

Realitatea confirma insa ca aceasta constiinta ecologica sau este doar in formare la multe persoane, sau lipseste, iar consecintele negative asupra mediului sunt evidente.

Din aceste motive, se apeleaza la legislatie pentru suplinirea lipsei acestei constiinte si pentru educarea oamenilor, chiar pe cale coercitiva.

Dreptul stabileste regulile de conduita in domeniul mediului, dar si sanctiunile care pot interveni in situatiile in care aceste reguli se incalca prin savarsirea de fapte daunatoare mediului.

Alaturi de calea cointeresarii bazata pe constiinta de mediu, pe constiinta de proprietar, raspunderea juridica reprezinta una din caile importante si eficiente de realizare a cointeresarii in domeniul protectiei si dezvoltarii mediului.

Folosirea constrangerii juridice, a sanctionarii faptelor anti-mediu este un mijloc necesar, alaturi de mijloacele de constientizare, de stimulare si de amplificare a interesului populatiei, in vederea ocrotirii si dezvoltarii mediului.

Comportamentul oamenilor poate fi dirijat in directia respectarii regulilor de conduita impuse de dreptul mediului, prin instituirea unor forme de raspundere juridica severa.

Prin sanctionarea juridica a faptelor anti-mediu, pe langa scopul firesc respectiv, se urmareate educarea celui sanctionat si a celorlalti cetateni pentru formarea acelei constiinte ecologice, de mediu in general, fara de care nu se pot realiza sarcinile complexe ale prevenirii poluarii, depoluarii şi imbunatatirii conditiilor de mediu.

Raportul juridic de constrangere, care are in continutul sau o pluralitate de drepturi si obligatii, de drept material (substantial) si de drept procesual, apare ca rezultat al savarsirii unor fapte ilicite şi duce la aplicarea sancţiunilor juridice.

Situatiile in care intervine raspunderea juridica in dreptul mediului: atat functionarul public cat si agentul economic,in general orice persoana fizica sau juridica, pot fi trasi la raspundere juridica pentru nerespectarea legislatiei mediului.

Astfel sunt:

a) raspunderea juridica pentru faptele poluante: elementul esential avut in vedere in legatura cu raspunderea juridica pentru faptele poluante este poluarea.

Poluarea constituie un element esential al raspunderii speciale de dreptul mediului.

Fara poluarea mediului nu se poate vorbi despre o raspundere distincta de celelalte forme ale raspunderii juridice.

Poluarea poate fi rezultatul activitatilor umane, de regula, dar ai rezultatul oricaror fiinte vii şi chiar rezultatul unor fenomene naturale(ex.eruptia unui vulcan, ploi torentiale, furtuni) care sunt independente de vointa si activitatile omului.

In capitolul I „ Principii si dispozitii generale din O.U. nr. 195/2005, in art. 2, pct. 50 prevede definitia de poluant: orice substanta ,preparat sub forma solida , lichida, gazoasa sau sub forma de vapori ori de energie, radiatie electromagnetica, ionizanta, termica, fonica sau vibratii care, introdusa in mediu modifica echilibrul constituentilor acestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale.Art. 51 defineste poluarea ca fiind: introducerea directa sau indirecta a unui poluant care poate aduce prejudicii sanatatii umane si/sau calitatii mediului, dauna bunurilor materiale ori cauza o deteriorare sau o impiedicare a utilizarii mediului in scop recreativ sau in alte scopuri legitime; iar art. 52 prejudiciul ca fiind : efectul cuantificabil in cost al daunelor asupra sanatatii oamenilor, bunurilor sau mediului, provocat prin poluanti, activitati daunatoare ori dezastre;

b) raspunderea juridica pentru faptele nepoluante : exista numeroase fapte care nu polueaza madiul dar, cu toate acestea, ele sunt reglementate si sanctionabile in conditiile legii.