Cuprins
- Noţiunea conflictului de muncă
- Analiza tipologiei conflictelor formează obiectul de preocupare pentru o disciplină relativ recentă, şi anume conflictologia, care se ocupă cu studiul tuturor categoriilor de conflicte, a cauzelor acestora şi a modalităţilor de soluţionare.
- Conflictul social, o noţiune largă, folosită în conflictologie, desemnează orice formă modificată, afectată sau negativată a relaţiilor socio-umane aşa cum sunt ele acceptate sau aşteptate în unitatea socială şi în cultura din care fac parte actorii sociali. Conflictul social apare atunci când „două sau mai multe părţi aflate în interdependenţă sunt sau doar se percep a fi incompatibile sau cel puţin diferite la nivelul trebuinţelor, scopurilor, valorilor, resurselor sau al unor trăsături de personalitate, diferenţă sau incompatibilitate, ceea ce este de natură a produce o stare de tensiune” .
- În funcţie de participanţi, conflictele pot fi între indivizi, grupuri sau instituţii, respectiv conflicte la nivelul întregii societăţi sau la nivel internaţional.
- În ceea ce priveşte etapa în care se găsesc, există conflicte latente, în desfăşurare sau în etapa de soluţionare.
- În funcţie de efectele pe care le generează, conflictele pot fi funcţionale sau constructive şi disfuncţionale.
- După durata şi evoluţia acestora, conflictele pot fi spontane, acute sau cronice. În raport cu sfera în care se declanşează, conflictele pot fi juridice sau nejuridice.
- În ceea ce priveşte teoriile elaborate privind modul de abordare al conflictelor, modelul Harvard, dezvoltat la Universitatea Harvard, este bazat pe principiul echilibrării intereselor, conform căruia conflictele pot fi soluţionate într-un mod mai eficient atunci cand dreptatea sau puterea se află pe plan secund.
- Există trei căi principale de soluţionare a conflictelor:
- - echilibrarea intereselor, centrată pe negociere, conciliere sau mediere;
- - determinarea poziţiilor de drept, centrată pe apelul la arbitraj şi instanţă;
- - determinarea poziţiilor de forţă, centrată pe folosirea unor mijloace de presiune ca greva, lock-outul sau războiul.
- Dintre acestea, modelul Harvard consideră că echilibrarea intereselor este cel mai puţin costisitoare, fiind mult mai eficientă decât un demers jurisdicţional şi aducând în general ambelor părţi o mai mare satisfacţie decât determinarea poziţiilor de drept sau de forţă.
- În managamentul resurselor umane s-a dezvoltat o subdisciplină care se ocupă cu managamentul conflictelor care pot apărea într-o organizaţie. Abordarea tradiţională a conflictelor în cadrul organizaţiei consideră evitarea sau eliminarea conflictului ca fiind necesară deoarece acesta este perceput nu numai dăunător şi inutil, dar şi consumator de energie şi timp. O abordare mai recentă percepe conflictul ca fiind inevitabil şi chiar strict necesar, o importantă forţă stimulatoare pentru inovare şi schimbare.
- Conflictele la locul de muncă, de natură individuală sau organizaţională, pot fi: conflicte de obiective, conflicte de roluri, conflicte ierarhice şi conflicte organizaţionale, între grupuri sau departamente.
- În managementul resuselor umane, strategiile de abordare a conflictelor sunt orientate spre ocolire, acomodare, competiţie, compromis şi colaborare.
- Conform pricipiilor economiei de piaţă, există două entităţi fără de care nu poate fi conceputnici un proces de muncă, precum şi nici o activitate productivă organizată . Acestea sunt patronatul, ce reprezintă capitalul şi salariaţii, organizaţi sau neorganizaţi în sindicate, ce reprezintă forţa de muncă.
- În relaţiile dintre cele două părţi predomină colaborarea, datorită faptului că scopul lor este unul comun, şi anume acela de a derula o activitate cât mai eficientă, cu beneficii pentru amândouă părţile. Desigur, pot apărea şi situaţii de conflict între cele două entităţi, atunci când una dintre părţi anunţă cealaltă parte de existenţa unui conflict, recurgând la un mijloc de presiune, sau sesizează că există pericolul declanşării lui.
- Legea nr. 168/1999 defineşte conflictele de muncă ca acele „conflicte dintre salariaţi şi unităţile la care sunt încadraţi, cu privire la interesele cu caracter profesional, social sau economic ori la drepturile rezultate din desfăşurarea raporturilor de muncă”(art.3). Conform art. 248 din Codul muncii, conflictul de muncă reprezintă „orice dezacord intervenit între partenerii sociali, în raporturile de muncă”.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Consideratii Teoretice Privind Conflictele de Munca.doc
Alții au mai descărcat și
INTRODUCERE Conflictele de muncă au fost privite dintotdeauna ca o problemă dificilă, iar majoritatea ţărilor o tratează cu o deosebită...
Capitolul I Modificarea contractului individual de muncă Prin modificarea contractului individual de muncă se întelege orice schimbare a clauzelor...
Capitolul I Contractul individual de muncă Pe piaţa muncii, întâlnim destul de des conflicte generate de necunoaşterea drepturilor angajaţilor,...
Cap I. Aspecte generale privind contactul individual de muncă I.1 Noţiuni. După cum prevede Noul Cod al Muncii în art.10, contractul individual de...
Indiscutabil, în condiţiile unei economii de piaţă funcţionale, pe parcursul executării contractului individual de muncă, salariatului îi este...
I. Definitia dreptului muncii Dreptul muncii reprezintă acea ramură autonomă a dreptului privat alcătuită din ansamblul normelor juridice care...
1. I. Întroducere Dreptul muncii - este o ramura de drept care reglementeaza raporturile de munca care se stabilesc intre angajator si angajati...
2. Conditiile de fond Conditiile de fond sunt cele obisnuite oricarei conventii: consimtamânt, capacitate, obiect, cauza (art.948. C. civ. )....
Te-ar putea interesa și
CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCĂ 1.1. Prezentare generală a contractului individual de muncă. 1.1.1. Contractului individual de muncă. Repere...
INTRODUCERE In actuala perioada de post integrare in UE, România este un exemplu clar a ceea ce se poate numi cercul vicios al resurselor de...
Introducere Lucrarea de faţă are la bază o problemă reală cu care populaţia în ansamblu şi „universul” media se confruntă de fiecare dată când...
Capitolul I Istoricul asistenţei sociale 1.1 Aspecte ale devenirii asistenţei sociale internaţionale Comunităţile umane au avut întotdeauna în...
INTRODUCERE Mediul de afaceri în care activează întreprinderile este plin de neprevăzut, dacă ținem seama de faptul ca cei mai mulți factori ce îl...
CAPITOLUL 1 CONSIDERAȚII INTRODUCTIVE PRIVIND NOŢIUNEA ŞI CAZURILE ÎNCETĂRII CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCĂ 1.1. Noţiunea încetării...
1. Definiție.Caracteristici Potrivit art. 1 lit. p din Legea Dialogului Social nr. 62/ 2011, conflictul colectiv de muncă este acel conflict de...
Implicarea în muncă Schaufel spune ca „implicarea reprezintă o stare mentală pozitivă, de împlinire care apare în contextul muncii și care este...