Consiliul European - evoluție, competențe

ABREVIERI:

U.E. – Uniunea Europeana

P.E. – Parlamentul European

C.E.E. – Comunitatea Economica Europeana

E.U.R.A.T.O.M. – Comunitatea Europeana a Energiei Atomice

C.E.C.O. – Comunitatea economica a carbunelei si otelului

A.U.E.. – Actul Unic European

U.E.O. – Uniunea Europei Occidentale

BIBLIOGRAFIE:

1. Marian Mihaila, Carmen Suciu, Dan Stan, Drept institutional comunitar, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002

2. Nicolae Paun, Institutiile Uniunii Europene, Editura Fundatiei pentru Studii Europene, Cluj-Napoca, 2004

3. C Leica, Drept comunitar ,ed Lumina Lex,1998

4. O Manolache , Drept Comunitar, ed a III a revazuta ,Ed All beck ,2001

5. V Marcu , Drept Institutional comunitar., ed a II a , Ed Lumina lex,2001

6. D Mazilu , Integrare europeana .Drept comunitar si institutii europene , Ed Lumina Lex,2001

7. R Munteanu , Drept European , Ed Oscar print , Bucuresti, 1996

I.SCURT ISTORIC AL UNIUNII EUROPENE

I.1.Ideea de Uniune Europeana

Uniunea Europeana este o entitate politică, socială şi economică, dezvoltată în Europa, ce este compusă din 27 ţări. Este considerată a fi o construcţie sui generis, situându-se între federaţie (o federaţie din limba latină fœdus este un stat format dintr-un număr de state care au transferat o mare parte din suveranitatea lor unei noi entităţi, supraordonată acestora, numită guvern central federal. Într-o federaţie, statutul de autoguvernare al statelor componente este stabilit prin constituţie şi nu poate fi schimbat prin hotărârea unilaterală a guvernului central. Confederaţia este o uniune de state independente sau de unităţi teritoriale autonome, înfiinţată pe baza unui acord internaţional, prin care se determină condiţiile de asociere a statelor şi de funcţionare a acestora.

Uniunea Europeana nu dispune de pesonalitate juridica1, ea fiind mai mai degraba un concept politic decat unul juridic, deoarece nu substitute Comunitatile europene, ci le inglobeaza intr-un ansamblu mai larg 2. Statele membre ale Uniunii Europene isi pot transfera competentele, la aderare, doar unui organ comunitar, cum este Banca Central Europeana, nu şi Uniunii Europene.3

Din acest motiv este acceptata explicaţia conform careia, pentru a-şi realiza obiectivele, Uniunea Europeana utilizeaza Comunitaţile europene, completate cu formele de cooperare interguvernamentale prevazute de tratate.