Consiliul Superior al Magistraturii

I. Introducere – date generale

Datorita necesitatii de a se asigura o delimitare a puterilor in stat dar si pentru garantarea independentei puterii judecatoresti, prin Constitutie s-a creat un organism democratic si totodata indispensabil pentru buna functionare a justitiei, acest orgaism fiind Consiliul Superior al Magistraturii.

Prin art.132 alin.1 din Constitutie se confera misiunea de garant al independentei justitiei Consiliului Superior al Magistraturii, organ suprem si unic reprezentant al autoritatii judecatoresti. Acest aspect este totodata prevazut si prin art.1 alin.1 din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.

Din punct de vedere istoric, Consiliul Superior al Magistraturii este un organism care a functionat in tara noastra chiar si in perioada premergatoare celui de-al doilea razboi mondial.

In ceea ce priveste atributiile sale, Consiliul Superior al Magistraturii este un organism care are un important rol in asigurarea conditiilor organizatorice si de impartialitate a activitatii instantelor judecatoresti . Pe de alta parte, avand in vedere faptul ca pune la adapost justitia de orice ingerinte exterioare si de influentele politice si administrative, aceasta institutie a mai fost numita –un guvern al magistraturii.

II. Structura Consiliului Superior al Magistraturii

De-a lungul timpului, C.S.M. a prezentat multiple modificari pana sa ajunga in forma actuala.

Forma initiala prevazuta de Constitutia din 1991 a fost ulterior modificata prin reforma constitutionala din 1998, prin care s-a propus cresterea numarului membrilor Consiliului, in cele din urma ajungandu-se la o forma mixta compusa din magistrati si nu numai.

Prin revizuirea Constitutiei , conform art.133 alin.2, se fixeaza numarul membrilor Consiliului la 19, din care: 14 sunt cei alesi in adunarile generale ale magistratilor si validati de Senat; acestia fac parte din doua sectii, una pentru judecatori si una pentru procurori; prima dintre acestea fiind compusa din 9 judecatori, iar cea de-a doua din 5 procurori.

Totodata, Legea nr.317/2004 determina si modul de alcatuire a celor doua sectii. Potrivit art.5 din lege, Sectia pentru judecatori este alcatuita din:2 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie; 4 judecatori de la Curtile de Apel; 2 judecatori de la Tribunale; un judecator de la Judecatorii. Sectia pentru procurori este alcatuita potrivit art.6 din aceeasi lege,din: un procuror de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie; un procuror de Parchetul National Anticoruptie; un procuror de la Parchetele de pe langa Curtile de Apel; un procuror de la Parchetele de pe langa Tribunale; un procuror de la Parchetele de pe langa Judecatorii.

In ceea ce priveste alegerea magistratilor care fac parte din Consiliul Superior al Magistraturii, aceasta se realizeaza in cadrul adunarilor generale ale judecatorilor, respectiv ale procurorilor. Plenul Consiliului este cel care stabileste data la care au loc adunarile generale, cu cel putin 60 de zile inainte de expirarea mandatului membrilor acestuia si se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si pe pagina de web a Consiliului Superior al Magistraturii.

Componenta Consiliului, membrii, sunt judecatori si procurori, numiti de catre Presedintele Romaniei, care au o vechime de cel putin 6 ani in functia de magistrat. Magistratii care indeplinesc conditiile legale pot depune candidaturile pentru alegerea ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Adunarile generale ale magistratilor, se organizeaza conform Legii nr.317/2004 , prin care se institue procedura de alegere efectiva a membrilor Consiliului.

In ceea ce priveste adunarile generale ale magistratilor, Consiliul Superior al Magistraturii are atributii in ceea ce priveste verificarea legalitatii procedurii de alegere, de asemenea solutioneaza contestatiile cu privire la legalitatea procedurii de alegere.

Totodata, Consiliul centralizeaza si voturile, alcatuind de asemenea lista finala cu magistratii alesi pe care apoi o trimite Senatului.